Periculos pentru Moldova! Să rămâi singur în fața invadatorului Putin cu o neutralitate care nu funcționează | Moldova | DW | 23.01.2023
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Analiză

Periculos pentru Moldova! Să rămâi singur în fața invadatorului Putin cu o neutralitate care nu funcționează

Discuții din ce în ce mai îndrăznețe pe tema renunțării la neutralitate și pregătirii aderării Moldovei la NATO au loc la Chișinău din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Maia Sandu la ONU

Președinta Maia Sandu a cerut partenerilor internaționali ai R. Moldova sisteme de supraveghere și apărare aeriană (arhivă)

Cu un război la hotar și cu mai multe rachete căzute deja pe teritoriul său, Moldova caută o umbrelă de securitate. Ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, a participat, la sfârșitul săptămânii trecute, la reuniunea „Grupul Ramstein”, în contextul securității regionale, iar președinta Maia Sandu a admis, într-un interviu apărut în presa internațională, că Moldova ar putea renunța la neutralitate în favoarea integrării într-o „alianță mai mare”.

Pașnici, dar vulnerabili, la mila agresorului de la Kremlin

Șefa statului a menționat că Moldova încă „analizează următorul pas” și că, pentru renunțarea la neutralitate, ar fi necesară modificarea Constituției. Deși are majoritate parlamentară (63 de mandate din totalul de 101), actualei guvernări PAS nu-i ajung patru voturi pentru a putea amenda Legea Supremă. În actuala configurație politică din Parlament, când celelalte 38 de mandate sunt deținute de pro-ruși radicali dependenți de Moscova, atragerea voturilor lipsă pare o misiune imposibilă. Dar discuții pe tema aderării la NATO la nivelul societății au loc la modul cel mai serios.

„Avem o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”, a menționat Maia Sandu. „Dacă vom ajunge, la un moment dat, la concluzia, ca națiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a precizat șefa statului.

Pro-rușii vor ca moldovenii să se teamă de NATO, nu de agresiunea lui Putin

Sondajele efectuate la sfârșitul anului trecut arată că doar aproximativ 23% din cetățenii moldoveni ar agrea ideea aderării țării la NATO, în timp ce 54% s-ar pronunța împotrivă. De asemenea, sondajele arată că 32% dintre moldoveni justifică agresiunea Rusiei contra Ucrainei. Aceste cifre sunt „rodul” propagandei rusești din ultimele trei decenii și a retoricii anti-NATO promovate de politicienii controlați de Rusia, care au condus Republica Moldova de la proclamarea independenței și care au reușit să transforme NATO în sperietoare pentru moldoveni.

Și acum, după declarația despre NATO făcută de Maia Sandu, politicienii Rusiei din Moldova încearcă să sperie populația că afirmațiile Maiei Sandu ar putea băga Moldova în război și că șefa statului vrea „să lichideze statul”. Promotorii acestei sperietori sunt acompaniați la nivel local de falsuri precum că liderii PAS și-ar fi evacuat deja familiile din Moldova, dar și de politicieni de la Moscova, care amenință direct Moldova că ar putea repeta ceea ce ei numesc „soarta sinucigașă a Ucrainei” (deputatul rus Andrei Klimov). Socialiștii pro-ruși de la Chișinău au difuzat o declarație în care menționează că „nimeni nu i-a dat Maiei Sandu mandatul să facă asemenea declarații” și, spun ei, „neutralitatea este o valoare de bază a societății noastre și subiect al consensului național”. Mai mult, în programul lor, socialiștii insistă asupra recunoașterii statutului de neutralitate permanentă la nivel internațional.

Rusia vrea ca Moldova să nu poată opune nicio rezistență

O altă declarație care a iritat acoliții Kremlinului din Moldova vizează solicitarea Maiei Sandu de sisteme de supraveghere și apărare aerianăadresată partenerilor externi la Davos, precum și creșterea fără precedent a bugetului pentru apărare în 2023. În legătură cu aceasta, forțele pro-ruse distribuie în ultimele zile foi volante în limba rusă care conțin următorul text: „Știați că Maia Sandu a majorat bugetul pentru apărare cu 618 milioane de lei? Cu acești bani își puteau face plinul 542.105 șoferi”. Moscova, Tiraspolul și pro-rușii de la Chișinău sunt deranjați inclusiv de recenta donație de blindate „Piranha” din partea Germaniei, care fortifică Armata Națională a Moldovei.

Moldova este pe radarul de intenții agresive al Rusiei

Despre faptul că Republica Moldova se află în hărțile de război ale Rusiei în timpul posibilei ofensive de primăvarăde pe frontul ucrainean a vorbit recent și directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, dar și unii experți militari americani. Primii expuși ar fi, în cazul unui astfel de scenariu, cetățenii din regiunea transnistreană – acolo unde staționează ilegal o armată rusească (aproximativ 1500 de militari ruși) și 7000 de așa-ziși „soldați” din pseudo-armata transnistreană controlată de Rusia.

Pentru a-și asigura un coridor de salvare în caz de pericol, tot mai mulți locuitori din Transnistria își reconfirmă cetățenia Republicii Moldova și dobândesc acte de identitate moldovenești. În 2022, de exemplu, au solicitat reconfirmarea cetățeniei moldovenești cu 50% mai mulți locuitori ai regiunii transnistrene (6.600 de oameni) decât în 2021. Datele sunt oficiale și au fost făcute publice de către Agenția Servicii Publice de la Chișinău.

Parteneri din NATO și UE, sensibili la nevoile militare ale Chișinăului

„Conflictul transnistrean este unul cu grave amenințări de securitate pe care noi, la Chișinău, încercăm să nu le vedem”, susține fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu. Potrivit lui, „în momentul în care celor 1500 de militari ruși din Transnistria plus 7000 de „militari transnistreni” li se va ordona să împuște sau să atace, dacă se vor crea circumstanțe ale unei acțiuni terestre la Odesa sau în altă parte, ei vor împușca”, spune Munteanu.

Despre presiunea la care este supusă acum Moldova a vorbit recent și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care se pregătește să viziteze în timpul apropiat Chișinăul. „Moldova se află într-o situație de mare presiune și are nevoie de sprijinul nostru - al Uniunii Europene și al NATO. România face un lucru impecabil în a sprijini Republica Moldova. Probabil că voi merge la Chișinău împreună cu un reprezentant al UE. Republica Moldova este un partener comun al NATO și al UE și cred că putem oferi multe lucruri interesante Moldovei. Președinta Maia Sandu a făcut apeluri repetate pentru sisteme de apărare și sunt semnale că aliați din NATO și membri ai UE sunt sensibili în a sprijini și Republica Moldova”, a menționat Geoană în cadrul unei emisiuni TV.

Republica Moldova Igor Munteanu

Fostul ambasador al R. Moldova la Washington, Igor Munteanu

Igor Munteanu: Locul Moldovei este în NATO iar neutralitatea are soluții tranzitorii

„Suntem în mijlocul unui război. Aceste avertismente care vin din Occident trebuie luate în considerație. Am trecut deja prin precedentul anului 2014, când avertismente similare au fost ignorate. Nu avem dreptul să ignorăm alertele în privința intențiilor pe care le are Rusia. Republica Moldova nu poate fi radiată de pe radarul de intenții agresive al Rusiei de recapturare a spațiului ex-sovietic. Atâta vreme cât noi nu suntem într-o alianță occidentală de securitate vom rămâne vulnerabili și la mila forțelor invadatoare”, susține fostul ambasador Igor Munteanu.

În privința percepției conform căreia statutul de neutralitate protejează țara și că ar fi o risipă de bani modernizarea armatei, Munteanu spune că „acestea sunt niște stereotipuri care ne-au fost adânc implantate în ultimele decenii de către niște nomenclaturiști sovietici”. Potrivit lui, neutralitatea nu trebuie să împiedice țara să-și asigure capabilitatea defensivă. „Această amăgire că neutralitatea ne rezolvă problema securității este o aberație. Nici Elveția nu mizează doar pe forțele proprii. Există acorduri de secole care ajută Elveția să funcționeze ca o confederație ferită de războaie. În cazul nostru, în Europa de Est, este periculos să rămâi singur, este periculos să-ți atribui o neutralitate care nu funcționează. Din acest război nimicitor din Ucraina trebuie să tragem lecțiile necesare și să mergem spre o alianță de securitate colectivă. Acolo este locul nostru și, evident, această alianță se numește NATO. Este singurul traseu care ne poate scoate din această vulnerabilitate”, consideră Igor Munteanu.

Mai mult, în opinia sa, există o soluție tranzitorie care poate fi aplicată până în momentul în care moldovenii vor conștientiza necesitatea aderăriri la NATO: „O perioadă de tranziție vom avea nevoie de acorduri bilaterale - și să funcționăm așa până când va apărea un număr suficient de mare de cetățeni care să accepte ideea aderării la NATO. Vorbim de acorduri bilaterale cu statele care ne sunt prietene, care pot să ne ajute cu sisteme defensive ca să creștem capabilitățile armatei, să-i creștem standardele de apărare și securitate, să creștem efectivele militare care să servească acestei cauze. Să facem asta până când vom ajunge să înțelegem că o alianță de securitate colectivă ne-ar costa mai puțin”, a conchis fostul ambasador al Moldovei la Washington.