Pericolul din casele noastre: Știai că 25.000 de oameni mor anual în România din cauza poluării din spațiile închise? (SpotMedia.ro) | România | DW | 19.06.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Pericolul din casele noastre: Știai că 25.000 de oameni mor anual în România din cauza poluării din spațiile închise? (SpotMedia.ro)

Aerul din interior e de până la cinci ori mai poluat decât în exterior. Atenție, însă, la mituri: fumul de țigară nu e singura sursă de poluare interioară și nici nu respirăm aer mai curat dacă doar aerisim încăperile.

Nu mai e niciun secret că poluarea aerului e o cauză majoră de îmbolnăvire și deces prematur, iar copiii sunt cei mai expuși acestui pericol. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că 93% din copiii din lume respiră aer toxic și 600.000 dintre cei sub 15 ani mor anual din cauza poluării, care favorizează infecții respiratorii acute. De altfel, la nivel mondial, peste 80% din persoanele care trăiesc în zonele urbane în care se monitorizează poluarea aerului sunt expuse la un grad de poluare care depășește limitele orientative ale OMS. 

Din păcate, țara noastră se înscrie în rândul statelor care stau foarte rău în ce privește calitatea aerului respirat. Suntem pe locul 88 în lume în ce privește nivelul de poluare cu particule fine (PM 2,5), potrivit Yale Environmental Performance Index (EPI).

Prin urmare, Agenția Europeană de Mediu a constatat că 20% din decesele înregistrate în România sunt corelate cu poluarea, dublu față de media Uniunii Europene și a identificat și afecțiunile cauzate sau agravate de particulele nocive din aer: de departe, cea mai frecventă boală cauzată de poluare este cancerul, urmată de boli cardiovasculare, astm și alte afecțiuni pulmonare, dar și anomalii congenitale.

De altfel, și Colegiul American de Cardiologie confirmă impactul negativ al poluării asupra sănătății inimii și influențează accidentul vascular cerebral, diabetul și chiar și boala Alzheimer.

Directorul executiv al Ecopolis, organizație neguvernamentală de mediu, a declarat recent că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la rata mortalității asociate cu poluarea – anual, 27.000 de români mor din cauza acestor boli, conform celor mai recente statistici europene. 

Atunci când vorbim însă, în general, despre poluare, ne gândim la aerul respirat în spații deschise: pe stradă, în trafic, la întâlnirile de la terase. E adevărat că, de exemplu, Bucureștiul a ajuns anul trecut orașul cu cel mai aglomerat trafic din lume, unde oamenii au pierdut 134 de ore blocați pe șosele (potrivit estimărilor raportului pe 2020 al Global Congestion Impact) inspirând particule nocive cu mult peste limitele admise și că lucrurile nu diferă semnificativ nici în celelalte orașe mari. 

Ceea ce ar putea părea și mai surprinzător este că, deși avem impresia că ne ferim de pericolul din aer intrând în spațiile închise, nu facem decât să-l sporim: aerul din interior e de până la cinci ori mai poluat decât în exterior, arată o analiză Saint-Globain.  

Vestea bună e că, dacă tot nu putem controla ce aer respirăm afară, o putem face cu aerul din interior. Există deja multiple soluții prin care putem curăța, dezinfecta și seta parametri optimi pentru aerul de acasă, din birouri, restaurante, spații de joacă ș.a.m.d. – mai ales în condițiile în care pandemia de coronavirus ne-a ținut mai mult între patru pereți și am devenit mult mai preocupați de sănătatea individuală. Atenție, însă, la mituri: fumul de țigară nu e singura sursă de poluare interioară și nici nu respirăm aer mai curat dacă doar aerisim încăperile. 

La ce ne referim exact când spunem că aerul e poluat

Poluarea aerului reprezintă un amestec de substanțe naturale și artificiale prezente în aerul pe care îl respirăm în atmosferă, adică afară și în interiorul încăperilor de orice fel. 

Poluarea atmosferică implică expunerea omului la agenții poluanți din exterior, cum ar fi: particule fine produse prin arderea combustibililor fosili - PM2.5 si PM10 (de exemplu, cărbunele și petrolul utilizate în producția de energie), gazele nocive (dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, vapori chimici etc.), ozonul de la nivelul solului (o formă reactivă de oxigen și o componentă primară a smogului urban), fumul de la tutun și alte asemenea.

Puteţi citi articolul integral AICI.