Pericol de fraudare. Alegerile din Moldova, sub lupa UE și SUA | Moldova | DW | 23.01.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Pericol de fraudare. Alegerile din Moldova, sub lupa UE și SUA

SUA și UE sunt cu ochii pe Republica Moldova. Principalii partenerii externi ai țării cer autorităților să asigure un proces electoral liber și corect în legătură cu alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

Senzația că scrutinul parlamentar ar putea fi viciat este tot mai intensă și ea este amplificată de invalidarea rezultatelor alegerilor locale anticipate din Chișinău în 2018, câștigate de liderul opoziției, Andrei Năstase, dar și de comportamentul autorității electorale. În cadrul unui protest, Grupul de activiști civici „OccupyGuguță” a acuzat Comisia Electorală Centrală că se comportă „ca un prieten fidel al guvernării” prin faptul că tolerează încălcările admise de partidul care controlează puterea și de sateliții acestuia: „organizează pretinsă caritate, dar de fapt fac agitație electorală din bani dubioși; cumpărară voturi; fac concerte electorale, recurg la practici dubioase de colectare a semnăturilor, etc”. CEC nu a comentat aceste acuzații.

Istoricul derapajelor

Alegerile parlamentare se vor desfășura în Republica Moldova după regulile create de majoritatea parlamentară controlată de Partidul Democrat care, împreună cu socialiștii și popular-europenii, au schimbat sistemul electoral la 20 iulie 2017. Contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția, s-a trecut de la sistemul electoral proporțional (pe liste de partid) la sistemul electoral mixt (50 de deputaţi vor fi aleși pe liste de partid, iar 51 pe circumscripţii uninominale în baza votului majoritar într-un singur tur). Prin acest truc, importanța votului diasporei s-a redus substanțial – doar 3 circumscripții au fost repartizate diasporei.

Gestul Chișinăului s-a soldat cu două rezoluții extrem de dure ale Parlamentului European și cu suspendarea ajutoarelor macrofinanciare pentru Moldova. În consecință, liderul PDM, Vlad Plahotniuc, a anunțat, în iulie 2018, că guvernarea „va revedea reformele aflate în implementare” (condiționalități ale UE), iar premierul Pavel Filip (și el fruntaș PDM) a învinuit UE de eșecul reformelor în justiția moldovenească. A urmat adoptarea unui set de legi controversate (legile privind amnistia capitalurilor și vânzarea cetățeniei) care, în opinia experților, au spart sistemul financiar al țării și au transformat Moldova într-o spălătorie de bani murdari.

Asta după ce, în 2014, din sistemul bancar al țării a fost furat un miliard de dolari (ancheta stagnează, iar raportul companiei americane „Kroll”, care a investigat jaful, a fost secretizat), iar în septembrie 2016, guvernul controlat de PD a pus acestă povară pe umerii cetățenilor, prin transformarea banilor furați cu garanția Guvernului în datorie publică.

Cine a furat startul campaniei electorale?

Campania electorală în Republica Moldova încă nu a început. Partidele (candidații) încă nu au voie să facă agitație electorală. Cu toate acestea, Moldova este împânzită cu panouri publicitare cu simbolul PDM și cu fețele candidaților acestui partid, incluși pe lista electorală pe care PDM a prezentat-o autorității electorale. Candidații de pe panouri promovează referendumul consultativ pentru reducerea numărului deputaților de la 101 la 61 – un referendum inițiat tot de PDM, care se va desfășura în aceeași zi cu alegerile parlamentare, despre care unii analiști politici spun că are drept scop bulversarea electoratului. Pe ultima sută de metri a mandatului actualului parlament, majoritatea controlată de PDM a modificat legislația electorală anulând restricția de a organiza referendumuri concomitent cu alegerile parlamentare. Asta chiar dacă în 2014 Curtea Constituțională a stabilit că referendumurile nu pot fi organizate în ziua alegerilor, deoarece se creează confuzie.

La fel, președintele Igor Dodon, liderul de facto al socialiștilor (care a anunțat că nu va participa la alegerile parlamentare), apare pe panouri publicitare promovând același slogan pe care PSRM îl folosește în ziarele de partid pentru a-și promova candidații, iar Comisia Electorală Centrală a respins ca fiind neîntemeiată contestația opoziției în acest sens.

Când instituțiile statului sunt fidele guvernării...

În paralel, exponenții partidelor împart „pomeni electorale” pe la casele oamenilor și se lasă fotografiați alături de amărâții cărora le-au adus câte un sac cu varză, mere, sfeclă roșie și morcovi, iar pe internet au apărut dovezi despre oferirea de beneficii inclusiv în schimbul semnăturilor în favoarea anumitor candidați.

Liderul PDM Vlad Plahotniuc

Liderul PDM Vlad Plahotniuc

La nivel oficial, Guvernul dă curs, fără să crâcnească, tuturor proiectelor și plăților sociale enunțate de Vlad Plahotniuc de la tribuna partidului, iar mai nou acesta s-a apucat să promită ajutoare cu ocazia Paștelui, indemnizații de 10 euro pentru copii și mai mulți bani pentru lemne de foc la bătrâni – asta în condițiile în care toate acestea ar urma să fie decise poate de următorul guvern. „Suntem siguri că aceste proiecte vor fi continuate de viitorul Parlament, unde cu siguranță PDM va avea un rol decisiv”, se declară convins vicepreședintele PDM, Andrian Candu.

Recent, Comisia Electorală Centrală a publicat pe pagina sa declarațiile de avere ale candidaților PDM, inclusiv a liderului acestui partid Vlad Plahotniuc și a finului său Andrian Candu, președintele Parlamentului care și-a încheiat mandatul. La câteva ore de la publicare, declarațiile au dispărut de pe site, iar ulterior au reapărut fără informațiile despre bunurile de preț și numerarul deținut de candidați.

Tentativă de „cumințire” a observatorilor?

La 10 ianuarie 2019, Asociația „Promo-Lex” a prezentat al doilea raport al Misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 – un raport ce viza inclusiv cadourile împărțite alegătorilor de către PDM, PSRM și „Partidul Șor” în perioada sărbătorilor de iarnă. Raportul l-a iritat pe membrul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, care i-a cerut președintei CEC, Alina Russu, să convoace conducerea asociației pentru explicații, deoarece, în opinia sa, „astfel de rapoarte sunt o interferență în procesul electoral și influențează nepotrivit alegătorii”.

La 14 ianuarie, cei de la Asociația „Promo-Lex” au fost invitați și s-au prezentat la CEC pentru a da explicații. La finalul discuțiilor, CEC a anunțat că „Promo-Lex” poate să prezinte în continuare rapoarte privind încălcările candidaților la alegeri.

La 17 ianuarie, PDM a anunțat că a trimis corpului diplomatic din țară, observatorilor OSCE, dar și finanțatorilor direcți ai „Promo-Lex” o analiză referitoare la rapoartele false de monitorizare electorală ale „Promo-Lex”.

Iar la 21 ianuarie, seara, jurnaliștii au primit un comunicat de la PDM în care se menționează că vicepreședinții partidului, Vladimir Cebotari și Sergiu Sîrbu, au avut o întrevedere cu administrația „Promo-Lex” „într-o atmosferă de respect reciproc” la care „vicepreședinții PDM au sugerat „Promo-Lex” să utilizeze formulări mai exacte și mai puțin interpretabile în comunicarea publică, iar reacțiile și pozițiile instituțiilor publice să fie luate în calcul de către „Promo-Lex””.

Urmare a reacțiilor publice apărute, directorul „Promo-Lex”, Ion Manole, a dat asigurări că Misiunea de observare va continua să monitorizeze alegerile și procesele democratice din Moldova și că Asociația „Promo-Lex” nu va admite ingerințe din afară în activitatea Misiunii sau a organizației.

Pericol de fraudare a alegerilor

Prezentă la București la dezbaterea despre Republica Moldova „De la furtul miliardului la furtul alegerilor”, organizată de Fundația Universitară a Mării Negre, președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a cerut autorităților române să exercite presiuni asupra regimului de la Chișinău pentru ca acesta să asigure alegeri libere și corecte: „Guvernarea de la Chișinău nu are sprijin popular, dar exponenții acesteia își doresc foarte mult să rămână la putere și sunt gata să comită orice abuz pentru a se menține acolo”.

Maia Sandu (Reuters/G. Garanich)

Maia Sandu

Potrivit ei, „în Republica Moldova domină un sentiment de frică şi teroare - oamenilor le este frică să vorbească despre partidele pe care le sprijină, le este frică să se implice... Oamenii ajung la închisoare pentru că nu împărtăşesc viziunile politice ale autorităţilor”, a spus lidera opoziției.

Pe de altă parte, Andrian Candu susține că opoziția încearcă să creeze percepția că alegerile parlamentare vor fi fraudate, pentru ca în final ele să nu fie recunoscute. „Asta înseamnă că va fi haos. Asta înseamnă că după o perioadă de trei ani de stabilitate politică și economică în care s-a reușit să facă drumuri, să majoreze salarii și pensii - va urma o perioadă de haos (…), deoarece nu va exista un guvern. (…) Este în interesul nostru, al PDM, ca aceste alegeri să fie libere, corecte, să fie organizate bine şi să fie recunoscute într-un final de toţi jucătorii, atât pe interior, cât şi pe exterior, deoarece noi considerăm că noi vom obţine un rezultat bun”, a conchis Candu.

Sub lupa UE și SUA

Departamentul de Stat al SUA a chemat autorităţile din Republica Moldova să întreprindă toate măsurile pentru a asigura un proces electoral liber şi corect, în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie, „precum şi un rezultat transparent care să respecte voinţa alegătorilor”.

Peter Michalko

Peter Michalko, șeful Delegației UE la Chișinău

La rândul său, șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, a menționat că alegerile parlamentare din februarie reprezintă „un test extraordinar de important pentru evaluarea stării de democrație în Republica Moldova”. Potrivit lui, este extrem de important de monitorizat și perioada postelectorală, mai ales după invalidarea alegerilor în Chișinău în 2018: „Este foarte important ca voința oamenilor, exprimată la alegeri, să fie respectată”, a reiterat Michalko într-un interviu pentru Europa Liberă. El a reamintit și motivele care au condus la suspendarea asistenței macrofinanciare de către UE: „În Memorandumul despre asistența macrofinanciară au fost introduse precondiții politice. Ele au fost introduse exact după nerespectarea recomandărilor instituțiilor internaționale în ceea ce privește schimbarea sistemului electoral”.

Vă mai recomandăm