Pe cine a salvat Uniunea Europeană (SpotMedia.ro) | Europa | DW | 22.07.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Vocile celorlalți

Pe cine a salvat Uniunea Europeană (SpotMedia.ro)

Dacă summit-ul s-ar fi încheiat fără declarațiile care să conțină termenul "solidaritate", un concept sub care UE vrea să se repoziționeze, atunci ar fi lăsat Rusia și China să își proclame triumful.

Emmanuel Macron la Bruxelles (Getty Images/AFP/J. Thys)

Emmanuel Macron la Bruxelles

România va construi spitale, școli și autostrăzi de aproape 80 de miliarde de euro și își va revigora economia, Ungaria a primit mai mulți bani decât a cerut și a scăpat de securea statului de drept deasupra capului, Polonia se vede și ea reconfirmată financiar, după ce guvernarea PiS a primit un nou cec în alegerile prezidențiale, Italia a reînviat solidaritatea europeană, Olanda s-a văzut în prim-plan, iar Germania i-a ținut pe toți la masă, până când titlul de presă a putut să fie construit în jurul unui ”summit istoric”.

De fapt, compromisul nu doar din rațiuni interne ale Uniunii, cât și din cele care țin de geopolitică, i-a ținut pe liderii europeni patru zile (și nopți) la Bruxelles.

Dacă summit-ul s-ar fi încheiat fără declarațiile care să conțină termenul ”solidaritate”, un concept sub care UE vrea să se repoziționeze, atunci ar fi lăsat Rusia și China să își proclame triumful.

Care au fost mizele comune de plecare a negocierii din Consiliul European, una titrată generos și pe alocuri forțat ca fiind istorică?

- Demonstrarea unității europene

- Punerea în scenă, fără dubii, a solidarității din interiorul Uniunii

- Repoziționările de putere în interiorul UE

Să reluăm contextul în care summit-ul Consiliului European a avut loc.

Uniunea Europeană a ratat momentul zero al crizei pandemice, când narațiunile alternative, încurajate de Moscova și Beijing și date mai departe par ouï–dire, au ocupat agenda.

Un rol principal a vrut să obțină președintele Serbiei, care, de la Belgrad, a formulat teza fabricată fără doar și poate la Moscova – ”solidaritatea europeană nu există”. O teză preluată imediat de presa oficială din China, unde se construia o narațiune în care Occidentul ar fi pierdut fără măștile și medicii chinezi.

Privite în context, toate acestea arată o sincronizare destul de închegată a Moscovei și Beijingului.

UE a înțeles destul de repede ce teren riscă să piardă și cum împart cărțile Rusia și China în Italia, țară care trecea printr-o dramă uriașă și pentru care cele două anunțau sprijin, în condițiile în care statele europene ridicau ziduri de protecție anti-pandemie: închiderea frontierelor, anularea zborurilor, construcția pe cont propriu a spitalelor de campanie.

Din acel moment, cuvântul-cheie în toate comunicările instituțiilor europene – Parlament, Comisie – și în discursurile liderilor europeni a fost ”solidaritate”.

Narațiunea cu care Rusia și China au vrut să umple spațiul care părea lăsat gol de statele europene, prinse cu garda jos de pandemia fără precedent, era astfel contracarată.

Citiți articolul integral AICI