1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cadourile electorale pot influența votul din 24 februarie

21 februarie 2019

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, care au loc pe 24 februarie, este pe ultima sută de metri. Un interviu cu Pavel Postică, director de programe al Asociației „Promo-LEX”.

https://p.dw.com/p/3DmlF
Pavel Postică
Pavel PosticăImagine: DW/S. Ciochina

Reprezentanții partidelor politice sunt prinși în febra agitației electorale, metodele și mijloacele lor fiind nu întotdeauna perfect legale. Această campanie electorală nu se deosebește prea mult de altele, iar partidele de opoziție au atenționat că aceste alegeri ar putea fi fraudate. DW a realizat un interviu cu Pavel Postică, director de programe al Asociației „Promo-LEX”, organizație care se ocupă de monitorizarea alegerilor, cu care am stat de vorbă despre cele mai grave încălcări ale procesului electoral, dar și despre finanțarea partidelor politice de la Chișinău.

DW: Cum ați caracteriza această campanie electorală?

Comparativ cu alte campanii, această campanie a fost mult mai intensă, dar cred că a fost marcată în mod deosebit de trei aspecte fundamentale – folosirea resurselor administrative, oferirea cadourilor electorale și nivelul foarte ridicat de intimidare, presiune care există atât în legătură cu procesul electoral, cât și cu alegătorii simpli. 

DW: Care încălcări au fost sesizate cel mai des și care partide le utilizează cel mai des?

Voi reveni la cele menționate mai sus. Acestea sunt utilizarea resurselor administrative. În cele mai multe cazuri aici sunt vizați reprezentanții Partidului Democrat, pe locul doi reprezentanții Partidului Socialiștilor, dar și alte partide ocazional au făcut uz de utilizarea resurselor administrative. Fie prin organizarea întâlnirilor cu alegătorii în timpul orelor de muncă, fie prin utilizarea spațiilor ce aparțin instituțiilor publice.

Dacă vorbim despre oferirea cadourilor cu tentă electorală, cel puțin în prima perioadă a campaniei electorale, s-au evidențiat destul de mult reprezentanții Partidului „Șor”, dar și reprezentanții Partidului Socialiștilor și ai Partidului Democrat. Am semnalat destul de multe cazuri de intimidare, de discurs instigator la ură, discurs discriminatoriu utilizate de concurenți electorali, candidați în alegeri.

Au fost semnalate cazuri în care reprezentanții administrației de diferit nivel sunt implicați în monitorizarea activității contracandidaților, demonstrativ se filmează persoanele care participă la întâlniri cu alegătorii, în special pe cei care se află în opoziție față de actuala opoziție parlamentară. Vorbim despre partidele mai mici care nu au această capacitate de a utiliza instrumentele clasice pe care le utilizează partidele mari. Dar au fost cazuri izolate în care strângerea semnăturilor a fost necorespunzătoare, când cineva în decurs de câteva ore a reușit să colecteze semnăturile necesare în aceeași zi și fără cheltuieli pentru aceste lucruri. Au fost în special candidați independenți care nici în decurs de o lună nu au reușit să colecteze semnăturile. Deci, situațiile sunt diferite și necesită o analiză mai detaliată în perioada post electorală.

DW: Dar dacă vorbim despre aspectele de finanțare ale acestei campanii electorale?

Am observat că partidele evită să declare toate cheltuielile pe care le suportă în campanie. Aici vorbim de cheltuieli care practic nu sunt vizibile „cu ochiul liber”. Dacă vorbim de cheltuielile pentru publicitatea electorală la televiziuni, presa scrisă, radio - evident că acestea sunt declarate pentru că sunt contracte, dar cheltuielile de transport, pentru organizarea diferitor evenimente, întâlniri cu alegătorii, activitatea voluntarilor, agitatorilor, practic nu le vedem.

Am putea face și un top al partidelor, care potrivit estimărilor noastre sunt mai vizibile în a nu declara toate cheltuielile. Nu sunt sigur dacă ordinea este corectă, dar concurenții Partidului „Șor”, ai Partidului Socialiștilor, Partidului Democrat, dar și ai altor partide, inclusiv Partidul Nostru, Partidul Liberal, Blocul Acum, la care la fel constatăm situații în care nu au fost declarate toate cheltuielile.

DW: Chiar înainte de campania electorală ați avut un schimb de replici cu reprezentanții CEC, dar și presiuni din partea Partidului Democrat. Cum a fost soluționat acest conflict? Sau continuați să fiți intimidați?

Din punctul nostru de vedere, noi așa am și calificat aceasta – intimidare a observatorilor. Noi avem o experiență de peste zece ani în monitorizarea proceselor electorale atât în țară, cât și peste hotare, în care am utilizat practic aceeași metodologie de observare. Elaborată în conformitate cu standardele internaționale. Noi întotdeauna prezentam rapoarte intermediare și pentru noi a fost foarte straniu să aflăm că acum, după zece ani de experiență se pune la îndoială că noi am avea dreptul să facem aceste rapoarte intermediare. Aceasta a fost un șoc pentru noi. Evident că noi am avut întâlniri cu Comisia Electorală Centrală, cu partidele care au vrut să discute cu noi. Le-am explicat care este metodologia noastră și rolul nostru ca observatori, pentru că noi de fiecare dată am menționat că noi nu suntem anchetatori sau procurori pentru a acuza pe cineva. Noi încercăm să spunem publicului larg ceea ce vedem prin intermediul observatorilor. Și dacă anumite lucruri pe care noi le-am văzut sunt în contradicție cu prevederile legale, aceste rapoarte trebuie utilizate de către autoritățile electorale pentru a le soluționa și preveni repetarea lor. Cu regret, am avut situații când lucrurile s-au amplificat în teritoriu, pentru că acel mic conflict care a fost cu CEC, urmat de acuzații publice din partea Partidului Democrat, interviuri și comentarii critice la adresa noastră din partea Partidului Socialiștilor, a reprezentanților Partidului ”Șor”, dar și blocului ”Acum”. Acestea au ajuns și în teritoriu, pentru că administrația publică locală, poliția, cu regret și serviciul de informații și securitate cumva au încercat să pună presiune - indirect, prin sugestii insistente că ar trebui să faci asta sau asta. Cu regret astfel de lucruri s-au întâmplat, dar nu ne împiedică să ne ducem misiunea până la capăt. Noi pornim de la principiul de bună credință și credem că astfel de situații sunt mai degrabă niște excepții, un exces de zel decât o practică bine pusă la punct.

DW: În actuala campanie electorală avem două circumscripții în regiunea transnistreană. Cum ați reușit să monitorizați campania de acolo?

Ne bucură faptul că avem două circumscripții distincte pentru regiunea transnistreană. Din punctul nostru de vedere acestea sunt insuficiente, ar trebui să fie cel puțin trei. Al doilea moment important ține de colectarea semnăturilor. Anume în aceste două circumscripții au fost foarte multe cazuri când candidații fie nu au reușit să colecteze semnăturile necesare, fie a colectat, dar din cauza erorilor inclusiv tehnice, aceste semnături nu au fost validate. Al treilea aspect ține de deschiderea secțiilor de votare. Dacă inițial am văzut un număr de secții acceptabil și ca amplasare teritorială la fel, pe ultima sută de metri am văzut o decizie inexplicabilă a Comisiei Electorale Centrale, prin care o bună parte din secțiile de votare au fost strămutate, însă ca si cuantum numeric au rămas aceleași. Această amplasare nu este convenabilă pentru cetățenii noștri din regiunea transnistreană. Nu știm care sunt dedesubturile, dar nu ne rămâne decât să ne exprimăm regretul că se admit astfel de situații, aparent pe motive de securitate. Rămâne deschisă partea de campanie, de agitație electorală în această regiune. Potrivit observatorilor noștri, chiar dacă și sunt unele cazuri izolate de agitație din partea candidaților înscriși în această cursă, mai vizibilă este publicitatea prin intermediul pliantelor și este desfășurată de Partidul Socialiștilor. Sperăm iarăși că nu este o înțelegere cu reprezentanții administrației secesioniste, ci o deschidere a cetățenilor. Cetățenii trebuie să se informeze și din resurse online, prin intermediul radiodifuzorilor.

DW: Când a fost schimbat sistemul electoral în unul mixt ați venit cu mai multe critici la adresa acestuia. Iată că situația nu s-a schimbat radical. Este acest sistem un pericol pentru procesele democratice din RM? Sau totuși decizia de fi schimbat a fost una bună?

Acum încă este devreme pentru concluzii. Noi pornim de la principiul legalității. Ne place nouă sau nu ne place, dar există niște prevederi legale. Există acest sistem mixt aprobat de Parlament, dar la această etapă este devreme să tragem concluzii. Toate îngrijorările noastre legate de utilizarea resurselor administrative, oferirea de cadouri electorale, trasarea hotarelor circumscripțiilor, de nesoluționarea litigiilor electorale se adeveresc. Vom vedea cu o să fie procedura de totalizare rezultatelor, numărare a voturilor și în final de validarea mandatelor. Dar la această etapă trebuie să recunoaștem că anumite îngrijorări pe care le-am formulat s-au adeverit.   

Simion Ciochină
Simion Ciochină Simion Ciochină este un jurnalist născut în Republica Moldova. Este corespondent DW din 2015.