1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Acordul CETA - Bundestagul va decide

Kay-Alexander Scholz / vd6 iulie 2016

Răsturnare de situaţie la Bruxelles. Parlamentele naţionale vor avea drept de decizie în legătură cu acordul CETA. Până atunci, unele prevederi ale acordului ar putea intra în vigoare.

https://p.dw.com/p/1JJvY
Imagine: picture-alliance/K. Ohlenschläger

Răsturnare de situaţie la Comisia Europeană, unde, acum câteva zile, preşedintele instituţiei, Jean-Claude Juncker, a declarat că acordul comercial între Uniunea Europeană şi Canada este o chestiune de tip "EU only", nu un acord "mixt", care necesită aprobarea tuturor parlamentelor statelor membre.

Ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, a catalogat declaraţia lui Juncker drept "prostească". Încă de acum doi ani, când s-au încheiat negocierile privind acordul, Gabriel a insistat pentru trecerea înţelegerii comerciale prin plenul parlamentului german.

Mai mult, Gabriel a solicitat ministerului pe care îl conduce întocmirea unui raport care să confirme justeţea punctului său de vedere. Totuşi, multă vreme a părut că oficialul german nu reuşeşte să se impună în faţa autorităţilor de la Bruxelles.

Primele reacţii

După decizia favorabilă aprobării acordului comercial în parlamentele naţionale, cancelara Angela Merkel a declarat că "nu este pentru prima oară când se discută despre acord". Prin urmare, faptul că documentul trebuie să fie aprobat de organele legislative naţionale nu reprezintă o noutate.

Această decizie, a declarat Sigmar Gabriel la Berlin, "este corectă şi importantă". Simultan, ministrul a subliniat, din nou, importanţa acordului comercial între UE şi Canada. "CETA este o înţelegere bună şi importantă, care adânceşte relaţiile economice între Uniunea Europeană şi Canada".

Europarlamentara ecologistă Ska Keller a salutat la rândul ei împuternicirea dată parlamentelor naţionale. "Această măsură este un succes pentru societatea civilă, care a exercitat presiuni constante asupra preşedinţilor, şefilor de guverne şi a Comisiei Europene de-a lungul anilor".

Împărţirea competenţelor

Litigiul apărut în încadrarea acordului la categoria "mixt", nu doar "EU only" rezidă în Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la sfârșitul anului 2009. În domenii precum investițiile, în care deciziile se luau strict la nivel naţional, statele semnatare au transferat competenţele lor către UE.

Flaggen Kanadas und der Europäischen Union
Imagine: picture alliance/dpa/M. Gambarini

Totuși, interpretarea concretă a Tratatului de la Lisabona este controversată. În privinţa investițiilor, încă nu există un acord general între Comisia Europeană și Consiliului UE. Acesta este şi motivul pentru care un caz similar, acordul UE-Singapore, se află în prezent pe masa judecătorilor de la Curtea Europeană de Justiție.

Numai opoziția politică din partea statelor membre a condus la clasificarea acordul drept "mixt", spun surse din Comisia Europeană.

Ce se întâmplă mai departe?

Procedura care urmează nu este deloc simplă. Propunerea Comisiei de clasificare a acordului comercial drept "mixt" trebuie să fie aprobată atât în Consiliul European, cât şi în Parlamentul European. După acest pas, procesul de ratificare intră într-o nouă fază.

Mai exact, CETA va fi prezentat spre ratificare în 42 de parlamente - inclusiv parlamente regionale sau Camera Superioară a Parlamentului, în Germania. Dacă unul dintre aceste parlamente decide împotriva înţelegerii, CETA este mort. Acest risc este previzibil.

România şi Belgia au anunţat, deja, că vor vota împotrivă. În Olanda, unde este programat un referendum pe această temă, CETA ar putea avea o soartă similară. La Berlin şi la Viena, social-democraţii guvernează în mari coaliţii. Or, ambele partide au argumentat în numeroase rânduri împotriva CETA. Nici Partidul Verzilor din Germania nu susţine învoiala necondiţionat, fiind mai degrabă critic la adresa acordului.

În Germania, protestele împotriva CETA sunt extrem de puternice, fiind întreţinute atât de partidele politice (cu excepţia CDU şi CSU), cât şi de multe organizaţii neguvernamentale. În Bundestag, Partidul Stângii a adus pe ordinea de zi dezbaterea "CETA nu trebuie ratificat prin eludarea parlamentului".

Demo gegen CETA und TTIP in Brüssel
Demonstraţii împotriva CETA, la BruxellesImagine: picture alliance/dpa/O. Hoslet

Contestatarii acordului nu ar trebui să se bucure prea devreme. În octombrie va avea loc următorul summit UE-Canada, în urma căruia nu este exclus ca înţelegerea CETA să fie pusă parţial şi provizoriu în vigoare de către Consiliul European, în măsura în care procesul de ratificare se află deja în desfăşurare.

Timpul necesar ratificării nu poate fi estimat decât aproximativ. Acordul UE-Coreea de Sud a intrat în vigoare după 3-4 ani. Comisarul UE responsabil de comerţ, Cecilia Malmström speră că, prin acordul statelor membre, ratificarea va fi accelerată.

Oricare va fi deznodământul acestui acord comercial, Berlinul şi-l va putea însuşi cu succes. Pentru că dotarită criticilor din partea guvernului federal, negocierile anterior încheiate au fost redeschise pentru a schimba pasaje din capitolul dedicat investițiilor. Partea canadiană s-a împotrivit inițial cu vehemență.