Parlamentul de la Chișinău a făcut tot posibilul pentru a fi dizolvat | Moldova | DW | 25.03.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Parlamentul de la Chișinău a făcut tot posibilul pentru a fi dizolvat

A doua tentativă de învestire a unui nou guvern la Chișinău a eșuat. De data aceasta din lipsă de cvorum în Parlament. Conform Constituției, șefa statului, Maia Sandu, poate dizolva acum Parlamentul.

Înainte de aceasta, însă, este necesar ca asupra întrunirii circumstanțelor de dizolvare a Legislativului să se pronunțe și Curtea Constituțională. Socialiștii, care controlează majoritatea, pretind că actualul Parlament nu și-a epuizat șansele și că majoritatea parlamentară are „un candidat profesionist” pentru funcția de premier: ex-deputatul PSRM, Vladimir Golovatiuk, actualmente ambasador al Republicii Moldova la Moscova. Liderul PSRM, Igor Dodon, face referire la o recomandare a Comisiei de la Veneția și spune că șefa statului nu poate dizolva Parlamentul atâta timp cât există 51 de voturi (din totalul de 101), în favoarea unui potențial candidat. În legătură cu aceasta, joi, în ședința Parlamentului, președintele fracțiunii PSRM, Corneliu Furculiță, a reiterat sprijinul a 53 de deputați PSRM-Șor pentru Vladimir Golovatiuk. În numele majorități parlamentare, el a vorbit despre „dezacordul în ceea ce privește dizolvarea Parlamentului” și a exprimat „disponibilitatea consultărilor în vederea depășirii blocajului constituțional”.

Zăpăceală politică în tabăra socialiștilor și frustrările unui lider înfrânt

La sfârșitul lunii decembrie 2020, în ajunul învestirii în funcție a noului președinte Maia Sandu, în plină pandemie, guvernul condus de Ion Chicu (controlat politic de socialiști) a demisionat, pentru a provoca alegeri parlamentare anticipate, socialistul Igor Dodon acuzând actualul Parlament de faptul că este plin de corupți și traseiști. Treptat, retorica lui Dodon s-a schimbat, inclusiv în ceea ce privește nevoia anticipatelor, iar în cele din urmă a ajuns să facă alianță cu traseiștii și penalii, pentru a bloca planul Maiei Sandu de declanșare a alegerilor anticipate. Acum, argumentul socialiștilor și al partenerilor lor (figuranți în frauda bancară și în alte dosare de rezonanță), care vor să-l facă prim-ministru pe Golovatiuk, este că țara trebuie guvernată, deoarece pandemia omoară tot mai mulți oameni. Asta în condițiile în care fostul guvern (condus de Ion Chicu), controlat tot de PSRM, nu a prevăzut în bugetul pentru 2021 niciun leu pentru procurarea vaccinurilor anti-COVID, iar premierul, miniștrii din blocul economic, ministrul Sănătății și secretarii de stat de la Ministerul Sănătății și-au abandonat funcțiile, refuzând să exercite interimatul până la învestirea unui nou guvern. Acum, socialiștii și partenerii lor politici din Parlament vor să-i „salveze” din nou pe moldoveni de dezastrul pandemiei prin învestirea încă a unui guvern pe care să-l poată controla tot Igor Dodon, care, după eșecul în alegerile prezidențiale, a rămas fără nicio funcție în stat.

Deși insistă că țara trebuie să aibă un guvern plenipotențiar care să-și asume responsabilitatea și pedalează pe dramatismul situației economice și sanitare, majoritatea parlamentară PSRM-Șor a refuzat în două rânduri să învestească un guvern propus de cei doi candidați desemnați de Maia Sandu. A doua oară, joi, 25 martie, deputații majorității PSRM-Șor în general au părăsit ședința Parlamentului și au provocat lipsa cvorumului, fără ca măcar să-l audieze pe candidatul desemnat Igor Grosu. Tentativa de învestire se consideră însă eșuată.

Ce prevede Constituția

Conform art.85 (2) din Constituția Republicii Moldova, „Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”. Prima încercare eșuată de învestire a unui nou guvern a avut loc pe 11 februarie. În Hotărârea nr. 30 din 1 octombrie 2013, Curtea Constituțională a concluzionat că, „în cazul în care Parlamentul nu a reuşit să învestească Guvernul în termen de 3 luni de zile, șeful statului este obligat să dizolve Parlamentul, astfel dreptul discreţionar al Preşedintelui de a dizolva Parlamentul se transformă într-o obligaţie impusă de voinţa legiuitorului constituant”. Guvernul Chicu a demisionat pe data de 23 decembrie 2020.

Totuși, socialiștii pretind că, deși cele două tentative de învestire a unui nou guvern au eșuat, Maia Sandu încă nu poate dizolva Parlamentul. Ei susțin că șefa statului trebuie să consulte fracțiunile parlamentare, iar dacă, în timpul consultărilor, majoritatea parlamentară își anunță disponibilitatea de a susține un anumit candidat, președintele ar fi obligat să desemneze prin decret acel candidat.

Argumente în favoarea amânării anticipatelor

De aceeași părere este și ministrul în exercițiu al Justiției, Fadei Nagacevschi, care până a deveni ministru a fost juristul PSRM. Potrivit lui, Moldova este republică parlamentară, iar „în Parlament există voința politică a unei majorități pentru învestirea unui guvern”. „Toate poveștile despre două tentative și trei luni sunt irelevante în condițiile existenței voinței politice pentru învestirea guvernului. Orice tentativă de dizolvare forțată a unui Parlament ce are voință politică pentru învestirea guvernului, are drept efect adâncirea crizei constituționale sau crearea unei noi crize și poate fi chiar considerată o violare a obligațiilor constituționale ale președintelui ca putere neutră”, argumentează Nagacevschi.

La rândul său, deputatul Platformei DA, Igor Munteanu, atenționează că, fără un guvern plenipotențiar cu atribuții depline, Moldova nu va primi asistența externă de urgență pentru sectoarele economice cele mai afectate. „Prin decizia de astăzi se merge pe cel mai prost scenariu, definit de iresponsabilitate și egoism politic. Doar în ultimele 3 luni, Moldova a înregistrat 1680 persoane decedate de COVID-19, fiind plasată pe locul 7 în lume la capitolul decese (raportat la numărul de populație)”.

Igor Grosu: Acest Parlamentul are o majoritate din deputați care urăsc Moldova

După eșuarea ședinței Parlamentului, Igor Grosu, care este și președinte interimar al PAS (după ce Maia Sandu a devenit șef de stat) a spus că acum „condițiile pentru declanșarea anticipatelor sunt întrunite și urmează ca Președinția și Curtea Constituțională să se expună”: „Azi am mai primit o dovadă că actuala majoritate nu se gândește la oameni. Au avut propriul guvern și am văzut cât de prost au gestionat pandemia, am văzut scheme, traseism politic și hoție. Și-au dat jos propriul guvern spunând că vor anticipate, apoi au început să blocheze orice încercare de a le declanșa. Ce am văzut azi este o dovadă că acest parlament nu poate gestiona crizele prin care trece țara, nu poate asigura o majoritate reală care ar susține un guvern, oricare ar fi el, și nu poate lupta cu corupția și hoția”, a menționat Igor Grosu.

Potrivit lui, alegerile anticipate reprezintă „unica posibilitate de curățare a Parlamentului”: „Atât timp cât Parlamentul are o majoritate din deputați care urăsc Moldova și storc din ea toate resursele, criza numai se va adânci. Vreau să-i întreb pe deputații PSRM: cum poți să-ți bați joc de propriul electorat și să te iei de mână cu o gașcă de bandiți pentru a le salva pielea? Dodon se comportă ca un copil care și-a pierdut jucăriile, bate din picioare și nu-i pasă ce se întâmplă în jur”, a mai spus liderul PAS.

Dodon vrea să discrediteze președintele cu cel mai puternic mandat popular din istoria țării

La rândul său, Igor Dodon pune toată vina pentru criza politică din țară pe președintele Maia Sandu: „Toate acestea se întâmplă din vina președintelui Maia Sandu care, din cauza aroganței sale, nu dorește să negocieze și să identifice o soluție pentru a depăși criza politică și cea constituțională. Din câte ne dăm seama, Maia Sandu intenționează să ceară Curții Constituționale de buzunar dreptul la dizolvarea Parlamentului. Aceasta, în pofida normelor constituționale și recomandărilor Comisiei de la Veneția, care prevăd că un parlament în care există o majoritate dispusă să voteze pentru numirea unui nou guvern, nu poate fi dizolvat”, susține Dodon.

Mai departe, în opinia sa, „Maia Sandu va lupta pentru dizolvarea Parlamentului, pentru a-și satisface propriile ambiții și fantezii politice, împingând țara în euforia electorală, cu mii de noi cazuri de contaminare și sute de decese săptămânal”. PSRM, spune el, va insista „pe poziția sa principială: acum trebuie să numim un guvern funcțional, să stopăm criza, să achiziționăm vaccinuri și doar după aceasta, vom putea vorbi despre alegeri”, a comentat liderul PSRM.