Papa Francisc și noua Internațională | Societate | DW | 05.10.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Societate

Papa Francisc și noua Internațională

Colegiul cardinalilor va deveni global: oglindă a bisericii din întreaga lume. Niciodată cercul cardinalilor nu a avut atât de mulți reprezentanți, care ar putea alege, în momentul necesar, un nou Papă.

Papst Francisc la Vatican

Papst Francisc la Vatican

Sâmbătă, Papa Francisc va numi încă 13 noi membri în cercul cardinalilor. Zece dintre ei au mai puțin de 80 de ani, astfel încât, în cazul unui conclav, ei ar avea dreptul să participe la alegerea unui nou Papă. Actualul consistoriu, cum este numită adunarea cardinalilor convocată de Papă, a numit deja mai mult de jumătate din posibilii viitori alegători ai Papei. Mulți dintre ei sunt cardinalii lui Francisc.

Ce reprezintă însă cardinalii lui Francisc? "Papa Francisc i-a numit cardinali pe cei care corespund așteptărilor sale, care se apleacă asupra săracilor, migranților, refugiaților, care vorbesc în numele celor care nu au niciun fel de glas", explică istoricul Massimo Faggioli în discuția cu Deutsche Welle. Alegerea Papei este valabilă pentru prelații, "care acționează în acest sens conștient, chiar dacă provin din țări bogate. Sau el alege cardinali din state sărace, de la periferie. Dar Francisc nu este cu adevărat interesat să numească pe cineva cardinal, doar pentru că este arhiepiscopul unui anumit oraș."

Luxemburg și Bologna

Faggioli se referă la exemplul cardinalilor din țări bogate precum Luxemburg, Jean-Claude Hollerich (61), și Italia, Matteo Maria Zuppi (63). Titlul de cardinal va ajunge la Bologna și nu la Veneția sau Milano, care erau mai tot timpul reprezentate în cel mai înalt cerc al cardinalilor.

Născut la Roma, Matteo Maria Zuppi, este din 2015 în Bologna și ia cuvântul în favoarea unei politici migraționiste mai umane, implicându-se și în apărarea romilor. Aproape trei decenii, el a activat în cartierul roman Trastevere, fiind foarte apropiat de comunitatea locală Sant'Egidio, care militează pentru persoanele marginalizate și pentru refugiați. Cardinalii aleși sunt pe calapodul "pe care l-a avut Francisc, pe când era el însuși cardinal", mai spune istoricul italian.

În viitor, colegiul cardinalillor va avea cea mai cosmopolită componență din toată istoria sa. În total, 68 de state vor fi reprezentate în cel mai înalt organism al catolicismului. Comparativ, în anul 2005, înaintea alegerii urmașului lui Papa Ioan Paul al II-lea, la întrunirea decizională au luat parte cardinali din 52 de țări. Opt ani mai târziu, după retragerea Papei Benedikt, numărul acestora se redusese la 48, pentru că Suvernul de origine germană mizase mai mult pe europeni, susținând mai ales cardinali din Italia. Francisc însă a ales direcția opusă, încă de la primul lui consistorium.

Pentru prima oară în ultimii ani, la luarea deciziei sunt chemate și cinci state, care nu au avut niciodată această onoare în trecut. Francisc i-a numit astfel pe reprezentanți din Haiti, Papua-Noua Guinee, Republica Central-Africană, Insulele Capului Verde și Tonga.

Printre noii cardinali se numără arhiepiscopii din Jakarta, Kinșasa și Havanna, dar și cel din mai puțin cunoscuta dioceză Huehuetenango, din Guatemala, Alvaro Ramazzini. În vârstă de 72 de ani, acest prelat se angajează activ pentru drepturile omului, împotriva criminalității și a drogurilor, critică distrugerea mediului prin proiectele miniere și a fost de mai multe ori amenințat cu moartea. Toate sunt detalii care l-au impresionat pe Papa Francisc. Mai există un criteriu după care se ghidează Francisc în alegerea cardinalilor: implicarea lor în dialogul cu islamul.

"Mai multe limbi, biografii diferite"

Pentru scurt timp din cercul cardinalilor cu vârstă de sub 80 de ani vor face parte 128 de prelați. Dar, între 7 și 15 octombrie, patru dintre ei vor împlini 80 de ani, fiind astfel excluși din cercul celor care îl vor alege pe viitorul Papă. Dacă îi analizăm pe restul de 124 de prelați constatăm că nu mai există dominația absolută a europenilor. De pe bătrânul continent vin doar 53 de cardinali (43 Pla sută). În schimb, Ameerica Centrală și de Sud este reprezentată de 23 de arhiepiscopi, Africa și Asia au câte 16 reprezentanți, America de Nord 12, Australia și Oceania câte 4. Un colegiu mai cosmopolit presupune și noi probleme sau provocări, amintește Faggioli: "mai multe limbi, diferențe mai mari de biografie". Per total, cardinalii nu se vor mai cunoaște la fel de bine ca în trecut.

Aproape 100 de cardinali din toată lumea au cel puțin 80 de ani. Astfel încât ei nu vor mai avea dreptul de a participa la un nou conclav pentru alegerea Papei. Mulți dintre ei sunt încă activi și influențează deciziile religioase. Limita de vârztă de 80 de ani a fost introdusă în urmă cu aproape 50 de ani, în 1970, de către Papa Paul al VI-lea. La primul conclav organizat după luarea deciziei, în 1978, au luat parte doar 15 cardinali, care aveau sub 80 de ani. Dar vremurile se schimbă.