Papa Benedict al XVI-lea i-a surprins în mod pozitiv pe americani

Americanii nu ştiau prea multe despe acest papă, cu pantofi roşii, poate doar că aşa cum auziseră mai înainte, este german. Lipsa de informaţie nu vine atât din ignoranţă sau dintr-o poziţie distantă faţă de vechea Europă şi deci de Vatican, ci din faptul că America este marcată de protestantism. Şi cu toate că din cei 300 de milioane de lcouitori, 70 de milioane sunt catolici, prezenţa acestora în viaţa cotidiană este limitată. De aceea papa a fost privit mai mult ca un oaspete venit de la Roma, ca un predicator al unor posibile fapte bune, dar nu mai mult. Nici cei care îl cunosc mai bine pe papă nu s-au aşteptat la prea mult de la această vizită. Benedict a câştigat puţin în contur de când este suveran pontif, iar scandalul stârnit de cei patru mii de preoţi catolici pedofili din SUA a evidenţiat din nou faptul că despre lucruri de acest gen este mai bine să nu se vorbească.

Papa Benedict al XVI-lea a spus însă lucrurilor pe nume, declanşând astfel o primă reacţie de simpatie. Încă înainte de a pune priciorul pe pământ american, în drum spre Washington el şi-a exprima faţă de reporterii de la marile posturi de televiziune americană ruşinea faţă de astfel de incredibile cazuri şi compasiunea profundă cu victimele. Papa s-a întâlnit pe neaşteptate cu victimele, iar în predica ţinută la Catedrala Sfântul Patrick din New York el a lansat apelul la purificarea propriei biserici.

Papa a abordat şi alte teme de interes general. El a făcut o vizită la Sinagoga Park East din New York unde a fost primit cu căldură, în pofida recentei dispute teologice referitoare la semnificaţia zilei de Vinerea Mare.

Rabinul Arthur Schneier, născut în Austria, supravieţuitor al Holocaustului şi Benedict al XVI-lea au declarat nu doar că se află permanent în căutarea dialogului iudeo-creştin, ci într-o atmosferă prietenească au vorbit unul cu celălalt în limba germană. Observatorii americani au apreciat că întâlnirea reprezintă un eveniment istoric.

În cuvântarea ţinută în faţa Adunării Generale a ONU, papa a prezentat însă un text mai mult filozofic decât concret, vorbind în special despre dimensiunea religioasă a omului. El nu s-a referit nici la conflictul din Tibet, nici la Irak şi nici la alte zone de violenţă şi a atras atenţia doar într-o frază de foametea din lume.

Cu toate acestea, după aproape o săptămână de prezenţă a papei în mass-media, americanii au acum o imagine mult mai vie a lui Benedict al XVI-lea. O imagine marcată de recunoaştere şi respect şi de faptul că acest papă se face prezent nu doar prin pantofii lui roşii, ci prin ceea ce crede şi spune.