Pandemia și ce-am învățat din ea. Reflecții basarabene | Moldova | DW | 29.10.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Pandemia și ce-am învățat din ea. Reflecții basarabene

Am sentimentul că suntem niște personaje dantești, noi, oamenii, rătăcind la ceas de cumpănă în pădurea tenebroasă, pe punctul de a găsi „gura” Infernului, sau niște eroi de film SF.

Pandemie

Oamenii în pandemie

Eroi care-au greșit ușa și au nimerit într-un univers paralel, în care bântuie molime, catastrofe ecologice, distopii dezumanizante, războaie pustiitoare. 

Lumea a luat-o razna de fapt mult mai devreme,la 11 septembrie 2001, când prăbușirea Turnurilor Gemene sub loviturile teroriștilor islamici destrăma brutal iluzia unui Occident triumfător, fericit și prosper. Devenea caducă și excesiv de optimista teorie a lui Fukuyama, inspirată de colapsul comunismului în anul de grație 1989. 

La 11 septembrie 2001,Istoria – înțepenită, precum un monstru marin cu greabănul năpădit de scoici, alge și cuiburi de păsări – se trezea din somn, cutremurând apele, adresându-ne un rânjet sfidător.

Am trecut apoi prin criza economică din 2008-2009, dar ceea ce s-a dovedit cu adevărat terifiant a fost pandemia, izbucnită în 2020. Noul coronavirus – un inamic cu atât mai înfricoșător, cu cât era (este!) invizibil, te poate lovi în orice moment, nu cruță nici tinerii, nici bătrânii, nici bogații, nici săracii, nici credincioșii, nici ateii. 

Vitalie Ciobanu

Scriitorul Vitalie Ciobanu

Încă ne stau în minte imagini cu bulevardele pustii, lipsite de viață, ale marilor orașe, când molima părea de neoprit și de lungă durată.

Cea mai mare provocare în această perioadă a fost autoizolarea, lipsa comunicării directe cu semenii, în afara celor claustrați în același apartament. A fost o experiență dificilă, care ne-a pus la încercare rezistența psihologică și capacitatea de a funcționa ca intelectuali. Pandemia a devenit, brusc, singura noastră realitate. De atunci încoace biografia ni se împarte în „până la” și „după” acest teribil flagel care ne-a dat viața peste cap. 

O anchetă printre scriitori

„A trăi, a citi, a scrie pe timp de pandemie” – era titlul unei anchete publicate în revista „Contrafort” de la Chișinău, în aprilie 2020. Au participat 26 de scriitori și intelectuali de pe ambele maluri ale Prutului. 

Se întâmpla în perioada cea mai aspră a lockdown-ului: „Angoasa de a sta între patru pereți, de a nu ieși din casă decât cu mască pe față și cu mănuși de plastic pe mâini, obsesia dezinfectării a tot ce atingem: mânerele ușilor, masă, taste, coperte, haine, veselă… accentuează depresia, tinde să devină ea însăși o formă de patologie. În aceste condiții, cultura nu mai e (doar) deliciu estetic, ci mijloc de rezistență, parte a tehnicilor de supraviețuire, iar online-ul și rețelele de socializare cel mai sigur mediu de comunicare. Cu avantajele, dar și cu deformările lui” – nota preambulul anchetei.

Lockdown

Lockdown. Străzi şi magazine pustii

Prozatorul și dramaturgul Val Butnaru exprima în răspunsul său pentru „Contrafort” o stare de spirit generalizată: „Ceva s-a dereglat în mecanismul lumii, dar poate, privind mai larg, s-a defectat însăși mașinăria Universului... Stupefiat, constat că nu mi se mai pare anormal să suport cât se poate de calm lipsa comunicării pe viu cu prietenii și colegii mei, nu mă mai pune pe jar faptul că nu le mai văd fețele și nu le aud vocile decât la telefon sau la laptop; nu mă mai scoate din minți constatarea că eternul îndemn – hai să ieșim la o bere! – pare o bizarerie dintr-un alt secol și că am ajuns să trăim într-o lume în care nu mai contează, bunăoară, știrile, cu excepția celor despre numărul persoanelor infectate sau al morților…”

Cultura – un remediu împotriva molimei

Doi ani mai târziu, în mai 2022, după ce faza critică a pandemiei părea epuizată, un sondaj sociologic, dezbătut în cadrul unei conferințe la Institutul de Filologie Română „B.P. Hașdeu” din Chișinău, constata că în condițiile autoizolării crescuse compensator consumul de cultură. Concluzia era aceeași: actanții din mediul artistic au rezistat mai bine pe timp de autoizolare, consumând multă muzică, literatură, film și teatru (imprimări și transmisiuni online).

Iată și alte cifre ale sondajului, relevante pentru capacitatea mediilor culturale basarabene de a suporta pandemia și constrângerile ei. 

Bolnavi de Covid-19, confirmați prin test, s-au dovedit 60% din totalul respondenților – o cifră mai mare decât în alte categorii sociale, supuse analizei. La fel, cota cea mai ridicată a vaccinaților – 95,3% –, o alcătuiau persoanele instruite, cultivate. 97,1% din respondenții intelectuali consideră coronavirusul un fapt real, nu o perfidă conspirație a unor „forțe oculte”. Trebuie să avem încredere în medici, în știință și să ne vaccinăm, declară ei. 

Sondajul nu a consemnat, din păcate, reacțiile față de pierderile de vieți omenești, răpite de această boală necruțătoare. A fost sfâșietoare moartea unor rude, prieteni, colegi, bolnavi de Covid, dispariția multor personalități culturale din Moldova, promotori ai spiritului național.

Pandemia ne-a arătat cât de vulnerabili suntem ca indivizi pe această planetă. Poate că „cineva” a trebuit să spună „stop!”, pentru ca umanitatea să se oprească din alergarea-i bezmetică, să-și redescopere adevăratele valori, să-și revizuiască atitudinea față de natură, să regândească sensul vieții. Dar a meritat experimentul?... 

Azi traversăm o altă criză globală: agresiunea sălbatică a Rusiei lui Putin împotriva unui popor dornic de libertate – ucrainenii. Trăim cu necunoscutul în față și încă nu știm cum se va termina, cum va arăta lumea după război și cum ne vom schimba noi.