1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Palau face un pas în direcţia cea bună

2 noiembrie 2018

Multă vreme oamenii au ignorat consecinţele turismului de masă asupra mediului. Acum, în ceasul al doisprezecelea, se iau măsuri disperate.

https://p.dw.com/p/37ZZ0
Palau-Inseln im Pazifik
Imagine: Imago/Westend61

Potrivit Ministerului federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (MBZ), tot mai mulţi oameni călătoresc la nivel mondial. Dacă în 2017 s-a constatat un plus de şapte procente faţă de anul precedent, în 2018 se aşteaptă ca turismul global să crească cu patru până la cinci procente. În jumătate din ţările cele mai sărace ale globului, branşa turismului acoperă cam 40% din PIB, mai aflăm tot din raportul BMZ. Conform aceluiaşi minister german, se estimează o creştere masivă a numărului de turişti în ţările emergente. Doar din Germnaia călătoresc, an de an, peste 11 milioane de oameni în astfel de ţări.

Dar există şi un revers al medaliei. Turismul, menit să aducă, prin crearea de locuri de muncă, bunăstare în regiunile sărace, dar cu o natură paradiziacă, contribuie, din nefericire, masiv şi la distrugerea mediului.

Plastikmüll am Meer
Imagine: picture-alliance/dpa/S. Sauer

În multe zone foarte turistice, cum e, în parte, cazul insulei spaniole Mallorca, localnicii au fost practic izgoniţi din casele şi cartierele lor de către turiştii interesaţi doar de megapetreceri cu mult alcool. În multe oraşe atrăgătoare din Europa şi nu numai lipseşte spaţiul de locuit la preţuri rezonabile, casele şi apartamentele fiind închiriate vizitatorilor de oriunde, înainte de toate prin portalul Airbnb. Mările se sufocă sub cantităţile imense de plastic, pe care le-au înghiţit masiv de-a lungul ultimelor decenii de când turismul a luat forma unei mişcări de masă. În paradisurile insulare de aiurea, marile concerne turistice fac bani buni cu oferte all inclusive, de pe urma cărora populaţia băştinaşă profită foarte puțin. Turiştii care cumpără servicii all inclusive rareori părăsesc spaţiul de cazare, intrând în restuarante, cafenele sau barurile din localitate. La distrugerea mediului contribuie masiv şi turismul de croazieră, care la nivel global a luat o amploare uluitoare în ultimul deceniu.

Pazifik Unterwasserwelt - Fische
Imagine: picture-alliance/B. Kaegi

Palau este prima ţară care, pentru a proteja recifurile de corali, interzice cremele cu protecţie solară. Aceasta de la 1 ianuarie 2020. Legea a fost adoptată vineri de către Parlamentul republicii formate din peste 350 de insule din Oceanul Pacific. Exemplul va fi urmat de Hawaii, în 2021, şi de insula Bonaire din Marea Caraibilor.

Palau reprezintă o atracţie turistică mai ales pentru scufundători, datorită peisajului feeric subacvatic de care dispune. Republica insulară are doar aproximativ 20.000 de locuitori, dar este vizitată de peste 100.000 de turişti anual. În majoritatea cremelor de protecţie solară se găsesc substanţe extreme de nocive pentru fauna şi flora subacvatică, mai ales pentru corali, precum oxibenzona, octinoxatul şi parabenii. Preşedintele Republicii Palau, Thomas Remengesau, a anunţat că, în cazul nerespectării interdicţiei de a folosi aceste creme cu substanţe toxice, se vor aplica amenzi severe de peste 800 de euro.

În fond, turismul trăieşte de pe urma naturii. Dar tot turismul o distruge. Din fericire există însă şi tot mai multe iniţiative de conservare a naturii şi oferte de turism ecologic.