Pactul de coabitare se joacă pe terenul Justiţiei

În comunicatul emis de Administraţia prezidenţială se arată că: ”Motivaţia principală care a stat la baza deciziei domnului preşedinte, Traian Băsescu, este lipsa de transparenţă a procesului de selecţie organizat de Ministerul Justiţiei, care nu a fost stimulativ pentru ca un număr mai mare de procurori cu bune performanţe să se înscrie la procesul de selecţie ”.

Prin urmare, Preşedintele a dat curs opiniei exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii care a criticat procedura selecţiei şi, în plus, a respins ambele candidaturi propuse de ministrul de resort. La sfârşitul anului trecut, după o procedură care s-a limitat să urmeze prescripţiile legale, ministrul Mona Pivniceru l-a propus pe procurorul Ioan Irimie ca şef la DNA şi pe procurorul Tiberiu Niţu ca procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

După avizul nefavorabil al CSM, care a apreciat că cei doi candidaţi nu satisfac nici exigenţele minimale, se profilase deja o nouă criză politică. Nu era deloc limpede cum vor reuşi Preşedintele şi Guvernul să-şi armonizeze punctele de vedere, mai ales în situaţia în care nu existau consultări prealabile. Totuşi, dezvăluirea pactului de coabitare semnat de primul ministru Victor Ponta şi de preşedintele Traian Băsescu a putut crea impresia că, în cele din urmă, fie şi după un lung ocol, se va ajunge la o situaţie agreată de ambele părţi.

Pactul conţine referiri la numirea procurorilor şefi şi la transparenţa procesului, dar desigur că totul depinde în cele din urmă de interpretarea lor. Ce înseamnă în cele din urmă ”transparenţă” ? S-a sugerat de pildă ca interviul pe care ministrul îl face cu aceia care îşi depun candidaturile să fie la rândul său public, la fel ca audierile de la CSM. S-a mai spus că ministrul ar putea publica criteriile pe care personal le are în vedere în aşa chip, încât mult mai mulţi procurori să-şi depună candidaturile.

În sfârşit, până acum Guvernul a respins categoric aceste sugestii, anunţând că aplică întocmai legea adoptată de fostul ministru Monica Macovei.

Un dialog real între părţi şi mai ales aplicare pactului de coabitare în spiritul său ar fi pretins însă mai multă flexibilitate. Pactul de coabitare, salutat de spiritele moderate şi criticat sau regretat în tăcere de radicalii ambelor părţi, pare să fie mereu în pericol. Preşedintele Traian Băsescu a depăşit spiritului acordului atunci când a spus că aşteaptă ca propunerile să vină de la CSM şi nu de la ministrul Justiţiei, dar Guvernul riscă el însuşi să închidă porţile dialogului dacă refuză să reia procedura de desemnare în alte condiţii, care deşi ar adăuga ceva procedurii legale, nu ar încălca legea cu nimic.

În comunicatul emis de Palatul Cotroceni se mai arată că ”atenţionează că pentru a accepta, în viitor, propunerile făcute de ministrul Justiţiei, este necesară revizuirea totală a procedurii de selecţie a procurorilor care urmează a-i fi propuşi pentru funcţii de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în Direcţia Naţională Anticorupţie”.

Chiar dacă tonul comunicatului nu este cel mai diplomatic cu putinţă, el oferă în realitate ministrului de Justiţie o ieşire cât se poate de onorabilă. Ministrul poate lua iniţiativa şi se poate remarca în mod pozitiv mai ales că CSM trece printr-o criză gravă, credibilitatea şi autoritatea sa fiind serios ameninţate.