Păienjenișul periculos: rețelele secrete care fac jocul Rusiei în Bulgaria | Europa | DW | 05.11.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Păienjenișul periculos: rețelele secrete care fac jocul Rusiei în Bulgaria

Încercarea de a lămuri rolul poliției politice comuniste din Bulgaria nu a avut prea multe consecințe. Vechile rețele de agenți ai securității statului mai au destul de multă putere. Și servesc intereselor Rusiei.

Steaguri Rusia Bulgaria

Colaj realizat din steagul Rusiei şi al Bulgariei

Au trecut 30 de ani de la căderea regimului comunist din Bulgaria însă omniprezenta pe atunci securitate (Dăržavna Sigurnost) nu a încetat niciodată să exercite influență în viața publică. Foștii ei angajați și colaboratori ocupă poziții de top în politică, economie sau lumea academică și se amestecă intens în procesul decizional. O fac în ciuda faptului că, în timpul pregătirii aderării la Uniunea Europeană, survenită în urmă cu 15 ani, au fost deschise arhivele fostei poliții politice iar verificarea legăturii cu aceasta devenise criteriu necesar de acceptare a unei candidaturi sau de calificare pentru un post de demnitar public.

Ekaterina Bonceva reprezintă din 2007 Parlamentul în comisia KOMDOS de verificare a arhivelor desecretizate. Explică pentru DW că "16 kilometri de documente se află la dispoziția opiniei publice. Am furnizat dovezi despre caracterul de poliție politică brutală a întregului serviciu de securitate". Și "ne-am străduit să punem capăt șantajelor și presiunilor făcute cu ajutorul dosarelor secrete". Cu toate acestea, se plânge Bonceva, prea puține s-au schimbat în Bulgaria, rămasă captivă foștilor colaboratori ai poliției politice - cu ajutorul Rusiei. "Nu au fost niciodată în serviciul securității naționale a Bulgariei ci în cea a regimului comunist și a KGB", spune Bonceva.

KOMDOS prezentare carte în mai 2022

Lansarea cărţii referitoare la dosarele KOMDOS, în mai 2022, cu Dimiter Kenarov, Ekaterina Bonceva, prof. Dilijan Nikochev şi Marko Tsvetkov

În 1972, ministrul de Interne din epocă Dimitar Stoianov numea, de altfel, comitetul pentru securitatea statului de la Sofia drept "filială locală a KGB". Iar rețelele de foști agenți, rămase funcționale de atunci până în zilele noastre, reprezintă în continuare o slăbiciune națională de loialitate.

Neîncrederea în serviciile secrete

Agresiunea rusă asupra Ucrainei a evidențiat și mai acut ceea ce doar se presupunea. Cercuri guvernamentale bine informate din Sofia spun pentru DW, sub protecția anonimatului, că analizele și previziunile serviciilor de informații par a fi fost scrise în favoarea Moscovei. Potențialul militar al Rusiei fusese mult supraestimat în vreme ce pregătirea și voința de luptă a armatei ucrainene au suferit evaluări depreciative. Astfel s-au tras concluzii complet greșite. Întâi au susținut că nu va fi război, apoi că va dura doar două zile și că Bulgaria ar trebui să rămână neutră, povestesc persoane apropiate acestor cercuri.

În februarie, parlamentari din fosta coaliție de guvernământ au solicitat o anchetă care să verifice dacă serviciile au indus cu bună știință în eroare executivul. "Ar trebui să fie sistemul imunitar al unei țări. Însă în serviciile noastre se simte în continuare influența acoperită a Rusiei", susține Hristo Ivanov, parlamentar și copreședinte al coaliției Bulgaria Democrată. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care serviciile de informații nu permit controlul angajaților lor de către comisia KOMDOS. În cele câteva cazuri pentru care au fost făcute publice documente din arhive s-a dovedit că este vorba despre funcționari care au spionat și pentru poliția politică sovietică. Unii chiar au făcut specializări la Moscova.

Spioni și generali

Pe Ilija Iliev, care conducea un cerc de spioni ruși, l-au demascat în martie 2021. Din anii 80 lucra pentru GRU, fostul serviciu secret al armatei sovietice, acum rusești. Acolo s-a și calificat pentru activitatea de spionaj. Înregistrări video și audio stau dovadă că, ani de zile, a vândut ambasadei Rusiei din Sofia, în colaborare cu alți colegi din servicii, documente NATO cu nivel ridicat de secretizare, obținute din Ministerul Apărării și din Parlament.

Valentin Zankov, general în rezervă, a fost arestat în martie 2022, la câteva zile după începutul agresiunii rusești în Ucraina, sub acuzația de spionaj în favoarea Moscovei. I-ar fi oferit secretarului politic al misiunii diplomatice rusești din capitala bulgară documente secrete. Din 1982 lucra în serviciul de informații al statului major general. Și el a fost școlit la Moscova. Trecutul nu i-a afectat cariera în perioada postcomunistă. A fost promovat până într-o funcție de șef de departament în Ministerul Apărării. Mai mult: a fost atașat militar la Londra și Washington. Nici măcar nu și-a ținut ascunsă simpatia față de Rusia. Supranumit "Valjo Spionul", Zankov nu doar că a criticat permiterea accesului la arhivele poliției politice, dar a și vehiculat ipoteza pregătirii unor atacuri NATO împotriva Rusiei, unul dintre mesajele propagandei Kremlinului.

Hristo Ivanov

Hristo Ivanov

Nu e de mirare că opinia publică și o parte din clasa politică nu au prea mare încredere în serviciile de securitate ale statului și în armată. "Au lipsit reformele și îndepărtarea personalului cu trecut pătat", explică Hristo Ivanov și povestește că vechii angajați au avut timp să își transmită către o nouă generație ideile și mentalitatea.

Naționalism și politică externă

Agenții de influență ai Moscovei, rămași activi din vremea comunismului, se găsesc și în diplomația Sofiei. În decembrie 2021, fosta ministră de Externe Teodora Ghenciovska avea de gând să coopteze în echipa de conducere a Ministerului patru foști angajați ai Dăržavna Sigurnost. A oprit-o premierul de atunci, reformistul Kiril Petrov.

În 2010, o cercetare detaliată a comisiei KOMDOS descoperise că nu mai puțin de 205 din totalul de 467 de ambasadori și 201 din 593 de funcționari de rang înalt activaseră în diplomație și în timpul regimului comunist.

Macedonia de Nord proteste iulie 2022

Proteste în Macedonia de Nord. Demonstranţii nu doresc să negocieze cu Bulgaria, chiar dacă astfel ar putea începe negocierile de aderare la UE

Cum lucrează aceste rețele și cum fac jocul Rusiei se poate vedea în cearta privind istoria și identitatea Macedoniei de Nord. Vechi agenți ai Dăržavna Sigurnost din Ministerul de Externe și din cercul de consilieri ai președintelui Rumen Radev sunt responsabili pentru vetoul Bulgariei în privința candidaturii la Uniunea Europeană a Macedoniei de Nord. Alături de ei sunt partidele naționaliste bulgare, populate de cadre ale vechii poliții politice iar acestea întreţin continuu cu un discurs naționalist conflictul dintre Bulgaria și micul ei vecin ex-iugoslav, făcând astfel jocurile strategice ale Moscovei, spune Ekaterina Bonceva.

Krasimir Karakaceanov, fost vicepremier și ministru al Apărării, a fost racolat în anii 80 de KGB, sub numele de agent Ivan, înainte de a intra în politică, sub steagul unui partid naționalist, VMRO, căzut între timp în irelevanță. I-a luat locul partidul agresiv-naționalist Renașterea care, la alegerile de luna trecută, a intrat în Parlament și deține 10% din mandate. La fel, are membri care au colaborat în trecut cu serviciile secrete. La fel, alimentează periodic tensiunile cu Macedonia de Nord. Iar în ce privește războiul din Ucraina este deschis prorus.

"E nevoie de o schimbare de mentalitate"

În afară de postcomuniștii din partidul socialist, formațiunile naționaliste sunt cele care insistă pentru închiderea arhivelor și încetarea verificărilor. Hristo Ivanov nu este optimist, în contextul crizei politice prelungite. Rezultatele confuze ale alegerilor favorizează, la Sofia, formarea unor constelații guvernamentale din interiorul cărora se aud pledoarii pentru încetarea prelucrării dosarelor fostei poliții politice. Propunerea obligativității unui control în ce privește legăturile cu vechile servicii secrete comuniste a rămas la acest stadiu de ani de zile. La fel, transformarea comisiei KOMDOS într-un Institut al Memoriei Naționale. "Am construit o instituție stabilă și am arătat opiniei publice cine a colaborat cu securitatea comunistă. Această misiune trebuie să continue. Iar elita politică are nevoie de o schimbare de mentalitate", conchide Ekaterina Bonceva.