Părinții nervoși și epuizați în vremuri de Corona 

"De fapt, ce fac părinții când simt că nu mai pot? Îi intreb aproape pe toți cunoscuții mei", scria pe Twitter jurnalista germană Mareice Kaiser, în luna aprilie. Kaiser, redactor-șef al revistei online Edition F a atins coarda sensibilă a multor germani. Pe platformele de socializare, mulți părinți au povestit cum este viața în carantină, între Homeoffice, școală la domiciliu și îngrijirea copiilor.

"M-am prăbușit plângând pe podeaua din bucătărie", scrie o utilizatoare. "Părinții sunt oameni care poate chiar înainte de debutul pandemiei erau cu nervii la pământ", povestește altcineva. În alte țări, cuplurile cu copii au vorbit despre înghețată servită la micul dejun, munți de piese lego în camera de lucru și imposibilitatea de a participa la sedințe nederanjați (#coronaparents și #parentinginlockdown).

Pentru majoritatea copiilor, școlile și grădinițele au fost închise complet mai mult de o lună. Unele sunt închise și acum, iar când vor redeschide, prezența copiilor în instituții va fi sporadică. Cum ar trebui să procedeze părinții? Să-i lase în grija bunicilor? Prea mare pericolul de contaminare. Să faca ceva împreună cu vecinii­? Recomandările privind distanțarea socială se cer respectate în continuare. Multor părinți nu le-a rămas altceva de făcut decât să-și faca treaba dimineața devreme sau seara târziu, în timp ce copiii dorm. Problema a ajuns și în dezbaterile politice, iar termenul "părinți corona" le-a fost atribuit adulților nevoiți să se împartă între muncă și copii. 

Solicitant? Imposibil?

Au trecut câteva săptămâni de la primele mesaje pe Twitter ale unor asemenea părinți. Pentru multe familii, situația este în continuare complicată. "Azi primim flori deși am avea nevoie de mai multe locuri în grădinițe, de egalitate de șanse și mai puțin sexism", scria cineva de Ziua Mamei în Germania, pe 10 mai. 

Deși măsurile au fost relaxate, îngrijirea micuților în instituțiile respective este asigurată numai în cazul părinților singuri sau a celor care lucrează în așa-numitele domenii relevante pentru sistem, cum ar fi spitalele, căminele de bătrâni, poliția sau supermarketurile. Dar cine are un partener care lucrează de acasă nu mai poate beneficia de acest avantaj. Ministrului federal al Familiei, Franziska Giffey, a declarat că e greu să lucrezi de acasă și să te și ocupi de copii, dar nu imposibil. "Tare aș fi vrut să văd în cadru, în interviul acela televizat, și vreo doi copii de grădiniță. Ar fi fost solicitant și imposibil", comentează Kaiser pe Twitter.

Pe lângă frustrarea de a nu putea face totul cum trebuie, nici munca, nici îngrijirea copiilor, supărarea părinților s-a mai legat și de revenirea la modelul clasic: bărbatul câștigă pâinea pentru familie, iar femeia - deseori angajată doar cu jumătate de normă - trece la cratiță. Chiar și în condițiile în care ambii parteneri lucrează cu normă întreagă, deseori tot femeia se simte responsabilă când e vorba de îngrijirea micuților și a casei.

Într-o emisiune TV, socioloaga Jutta Allmendinger a vorbit despre o "retradiționalizare" prin care reprezentantele sexului frumos se întorc înapoi cu trei decenii. Multe mame duc greul măsurilor de combatere a pandemiei, afirmă și președintele Grupului evanghelic pentru familie (eaf), Martin Bujard, într-un interviu acordat publicației "Apotheken Umschau". Femeile lucrează zilnic între 12 și 13 ore pentru copii, familie și angajator. Multe au ajuns acum la limită.

"Poate la vară"

În ciuda relaxării măsurilor de protecție și a anunțului ministrului federal al Familiei  privind funcționarea centrelor de zi pentru copii începând din vară, viitorul multor familii este incert. Fiecare land federal în parte va decide cum vor sta lucrurile în continuare.

În timp ce landul Saxonia intenționează să redeschidă grădinițele, cu anumite restricții, de la mijlocul lunii mai, Renania de Nord-Vestfalia își propune să ofere treptat îngrijire pentru cei mici. Din iunie se vor redeschide toate creșele și grădinițele pentru cel puțin două zile pe săptămână.

Fiecare land decide și în privința funcționării școlilor, dar cursurile nu se vor mai ține zilnic. Măsurile de igienă impun grupe mici, așa că elevii vor petrece doar câteva ore la școală, uneori maximum 90 de minute. Acest model nu va însemna, însă, o ușurare pentru părinți, ci dimpotrivă.

Aspectul care îngreunează redeschiderea școlilor și grădinițelor este insuficienta cunoaștere a noului virus. Dacă, de exemplu, primele studii din Islanda sau China vorbesc despre un rol minor al copiilor în răspândirea coronavirusului, virologul Christian Drosten de la clinica Charité din Berlin susține, în baza propriilor sale observații, că micuții ar fi la fel de contagioși ca adulții.

Dacă și alte studii vor confirma concluziile doctorului Drosten, structura viitoarelor luni de zile sau chiar a următorilor ani va fi greu de stabilit. Copiii mici nu înțeleg că distanța trebuie păstrată și refuză să poarte mască. Educatoarele ar fi expuse permanent pericolului de contaminare la contactul cu micuții. Copiii de vârste mai mari sunt capabili să înțeleagă măsurile impuse, deși celor aflați la pubertate le-ar putea fi greu să le respecte.

Între mai mulți bani și mai mult timp

Pe lângă îngrijirea copiilor, ce soluții ar mai fi? Părinții, nu numai cei de pe rețelele de socializare, cer ajutoare bănești - o solicitare pe care Partidul Verzilor din Germania o susține. Martin Bujard propune o reducere a programului de lucru pentru oricare dintre părinți și acordarea unor compensații pentru cei care înaintează asemenea cereri.

În condițiile în care problemele cauzate de noul virus nu vor dispărea nici după vacanța de vară, părinții trebuie să știe cum se vor descurca în continuare fără să ajungă la epuizare.