1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Păpuşarul rus şi Ucraina

Roman Goncharenko, Claudia Stefan19 februarie 2014

Rusia susține că se ține departe de evoluțiile din Ucraina și acuză Vestul că nu face la fel. Cu toate acestea se pare că, în culise, Moscova este cea care trage sforile.

https://p.dw.com/p/1BBZx
Imagine: picture-alliance/dpa

Când vine vorba de recentele evenimente nefericite de la Kiev, Moscova arată cu degetul către occident. Noile violenţe ar fi "consecinţa directă" a politicii Vestului faţă de opoziţia ucraineană, consideră Ministerul rus al Afacerilor Externe.

Până acum, cel puţin oficial, Moscova nu a reacţionat în niciun fel faţă de evoluţia situaţiei în Ucraina. Niciun politician de rang înalt din Rusia nu s-a deplasat în ţara vecină. Preşedintele Vladimir Putin şi şeful Guvernului, Dmitri Medvedev, n-au insistat în a invita la dialog părţile ucrainene aflate în conflict. Altfel spus, Rusia a evitat să facă ceea ce fac reprezentanţii UE şi ai SUA.

La Moscova, vizita politicienilor străini în Ucraina nu e văzută cu ochi buni. "Nu prea mi se pare corect şi politicos să trimiţi zilnic emisari", a declarat ministrul de externe Serghei Lavrov în cadrul unei întâlniri cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier. În luna ianuarie, Putin afirma că în Ucraina "nu se va amesteca nimeni". Preşedintele rus se referea, în primul rând, la sfaturile occidentului.

În realitate, observatorii constată că Rusia e mai activă ca niciodată în Ucraina. Atâta doar ca ruşii îşi exercită influenţa mai puţin vizibil comparativ cu europenii. Ruşii activează pe mai multe planuri. La nivel politic, dialogul Moscova - Kiev se desfăşoară, de preferinţă, pe teritoriul Rusiei.

Nu mai departe de începutul lunii februarie preşedintele Viktor Ianukovici s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Soci, cu ocazia festivităţii de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă.

Ukraine Protest Eskalation und Gewalt 19.02.2014
Kiev, Februarie 2014Imagine: Getty Images

Conținutul convorbirilor dintre cei doi lideri nu a fost dat publicităţii. În luna ianuarie, mai mulți miniştri ucraineni s-au aflat în vizită la Moscova. La sfârşitul lunii februarie, ministrul ucrainean al Afacerilor Externe este aşteptat la Kremlin.

Colaborări strânse

De la începutul lunii ianuarie, Andrei Kluiev conduce biroul prezidenţial din Kiev. Anumite publicaţii din Ucraina şi unii experţi occidentali sunt de părere că influenţa Rusiei asupra politicii ucrainene a sporit. Conform analistului suedez Anders Aslund, Kluiev e un apropiat al Kremlinului. Şeful biroului prezidenţial din Ucraina lucrează direct cu Vladislav Surkov, consilierul lui Putin pe problema ţărilor CSI.

Dar şi Serghei Glasiev, consilierul rus pentru integrarea în spaţiul post-sovietic, e cu ochii pe Ucraina de luni de zile. Într-un interviu, Glasiev sugera conducerii de la Kiev să intervină în forţă contra demonstranţilor din opoziţie.

Oficial, despre relaţia lui Kluiev cu Kremlinul nu se ştie nimic. Predecesorul său este Viktor Medvedciuc, fost şef al administraţiei prezidenţiale sub Leonid Kucima şi bun prieten al preşedintelui Putin. În Ucraina, Medvedciuc conduce mişcarea "Alegerea Ucraineană" care pledează pentru apropierea ţării de Rusia. "Se pare că proiectul său ar fi coordonat şi finanţat de Kremlin", spune politologul german Andreas Umland.

Temeri privind Crimeea

Influenţa Rusiei este extrem de vizibilă în sudul Ucrainei, în Republica Autonomă Crimeea, unde etnicii ruşi reprezintă două treimi din populaţie. Flota rusă de la Marea Neagră este staţionată la Sevastopol. Acum câteva zile, organizaţia non-guvernamentală "Comitetul de coordonare Sevastopol" a formulat o declaraţie în care vorbea despre o posibilă separare a republicii autonome de Ucraina dacă la Kiev va avea loc "o lovitură de stat". Deputatul rus Alexei Şuravliov s-a deplasat în Crimeea pentru a fonda acolo "un front slav anti-fascist". Prin "fascişti" se referea la opoziţia de la Kiev.

În cel mai nou număr lansat pe piaţă, săptămânalul ucrainean "Dserkalo Tyschnja" aminteşte despre conflictul din Georgia (2008) şi avertizează asupra unei posibile separări a Crimeii de Ucraina.

Ukraine Krim Jalta
CrimeeaImagine: picture-alliance/Bildagentur Huber

Un pericol real care îi îndeamnă pe politicienii din peninsulă să se deplaseze mai des la discuţii cu conducerea Federației Ruse. De exemplu, pe 20 februarie, preşedintele parlamentului Republicii Autonome, Vladimir Konstantinov, este aşteptat la Moscova.

Văzută din afară, situaţia nu pare chiar aşa gravă. "Nimeni nu pune la îndoială integritatea teritorială a Ucrainei", apreciază politologul german Christian Wipperfürth. Rusia nu e interesată într-o divizare a Ucrainei întrucât lucrul acesta ar putea deveni un exemplu şi pentru alte state post-sovietice.

Vocile Rusiei în Ucraina

Influenţa Rusiei în Ucraina se face resimțită și pe piața media. Conform unui sondaj de opinie, peste 22% din populaţia Ucrainei urmăreşte televiziunea rusă. În programele lor, ruşii vorbesc despre "o tentativă de lovitură de stat de inspiraţie occidentală în Ucraina".

"Rusia nu a acordat niciodată spaţii de emisie atât de ample Ucrainei. Lucrul acesta demonstrează cât de important îi este Moscovei să-şi păstreze sfera de influenţă în această ţară", susţine Diana Duzyk de la publicaţia ucraineană "Telekrytyka".

În săptămânile următoare ruşii îşi vor face şi mai simţită prezenţa în peisajul media din Ucraina. În Kiev şi în alte oraşe din ţară se va lansa un nou post de radio axat pe ştiri. Directorul de programe vine din Rusia.