Oslo: Capitala Verde a Europei în 2019

Multe containere maritime, o intersecţie uriaşă, trafic rutier, noxe. Astfel putea fi descris, până de curând, oraşul portuar Oslo. Între timp lucrurile s-au schimbat. Traficul rutier a fost deviat prin tunelul Oslofjord. Un tunel străbătut de multe maşini electrice sau hibrid. La suprafaţă este programată în 2019 inaugurarea unui muzeu de artă şi a unei biblioteci. Noile proiecte se remarcă prin standarde ecologice şi caracteristici culturale deosebite, explică Anita Lindahl Trosdahl, managerul proiectului Oslo, Capitala Verde a Europei. Dar şi restul oraşului se dezvoltă într-un ritm ameţitor - mai ales sectorul imobiliar în care conceptul de bază este sustenabilitatea.

În nordul oraşului se află districtul în care, în anii 1800, au fost construite aproape toate fabricile din Oslo. Pe acoperişurile clădirilor între timp modernizate se găsesc până şi stupi de albine - ca pe noul hotel Scandic Vulkan. "Vara trecută am avut 500.000 de albine care au produs 271 de kilograme de miere", spune Monica Egeberg, manager al hotelului. Deja renumitul lanţ hotelier consideră albinele drept simbol al protecţiei mediului. Un exemplu verde

Asemenea proiecte ecologice au ajutat Oslo să câştige în competiţia cu alte 13 oraşe pentru titlul de Capitală Verde a Europei. Iniţiativa a luat naştere în 2008 şi îi aparţine Comisiei de la Bruxelles. Obiectivul este de a prezenta soluţii sustenabile din care şi alte oraşe europene s-ar putea inspira. Cu o populaţie de nici 700.000 de locuitori, Oslo este considerat un oraş destul de mic. Numai eforturile sale de reducere a emisiilor de CO2 nu vor opri modificările climatice. În schimb, consideră managerul proiectului Oslo, Anita Lindahl Trosdahl, oraşul este perfect pentru punerea în practică a unor idei pe care dacă le-ar prelua şi alte oraşe sau ţări ar conta enorm. "De exemplu suntem de talie mondială în introducerea maşinilor electrice", explică Anita Lindahl Trosdahl.   

Aproape jumătate din autovehiculele nou-vândute sunt electrice 100%. Există tramvaie, autobuze şi feriboturi alimentate cu energie hidroelectrică. În iernile geroase, multe case din Oslo sunt încălzite cu căldură reziduală de la staţia de ardere a gunoiului menajer. Până anul viitor administraţia oraşului urmăreşte o reducere cu 36% a emisiilor de gaze comparativ cu valorile înregistrate în 1990. Până în 2030 chiar cu 95%. În acest scop, administraţia a adoptat un buget propriu pentru climă - cel mai probabil primul buget din lume de acest fel. "Numărăm emisiile de CO2 cum numărăm banii", spune primarul oraşului Oslo, Raymond Johansen. Bugetul pentru climă asigură Consilului orăşenesc o privire de ansamblu asupra măsurilor luate în întregul oraş astfel încât se ştie permanent dacă urbea este pe calea cea bună în a-şi atinge obiectivul de reducerea a gazelor nocive sau nu.

Un oraş fără maşini?

Administraţia oraşului, aleasă în 2015, respectă o agendă de lucru în favoarea mediului. Însă mai ales firmele s-au opus eliminării traficului rutier în centrul oraşului. De aceea, maşinile au fost deocamdată interzise numai pe anumite artere de circulaţie. Introducerea taxelor de drum a dus deja la reducerea traficului rutier. Dar, susţin criticii, creşterea taxei de intrare cu autoturismul personal în centrul oraşului, care a crescut de la 3,20 euro la 5,60 euro în noul an, este o povară mult prea mare pentru cetăţeni.

Maşinile acţionate electric integral sunt scutite de această taxă, lucru care duce la creşterea vânzărilor. Însă mulţi dintre cei care nu-şi permit să schimbe vechile autoturisme diesel sau pe benzină se simt pedepsiţi pe nedrept. Cu toate acestea, majoritatea cetăţenilor oraşului sprijină reducerea emisiilor de gaze nocive în Oslo. Conform unui sondaj recent, trei sferturi dintre aceştia consideră că sunt importante toate demersurile în vederea atingerii obiectivului pentru 2030. La fel de importantă este şi dorinţa administraţiei locale de a interzice circulaţia maşinilor în centru, consideră peste jumătate din norvegienii chestionaţi. 63% cred că măsurile de reducere a emisiilor de gaze vor face din Oslo un oraş mai bun.

Lars Bevanger/cs