1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
EducațieRomânia

Orfelinatele lui Ceaușescu și educația sexuală în școli

26 octombrie 2022

După căderea comunismului casele de copii erau tot pline de șobolani, hainele zdrențuite spălate o dată la câteva săptămâni, subnutriția, frigul și bătăile administrate de îngrijitori păstrau tabloul regimului totalitar.

https://p.dw.com/p/4IgaT
Imagine: Imago Images/blickwinkel/McPhoto/Bergsteiger

Ca urmare a unei inițiative pan-europene a Parlamentului European de la jumătatea lunii octombrie prin care se solicită oprirea, recunoașterea și prevenirea abuzurilor asupra copiilor, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a dat publicității un comunicat în care prezintă investigațiile făcute în căminele-spital și în spitalele de neuropsihiatrie infantilă în regimul comunist.

Din 2017 până în prezent, Institutul a investigat 4 din cele 26 de cămine-spital pentru copii care au funcționat sub dictatura comunistă. Rezultatele cercetării sunt cutremurătoare. Până în 1990, doar în cele 4 cămine au murit 2207 copii din cauza înfometării, a frigului, a lipsei de asistență medicală. IICCMER estimează că în perioada 1967 – 1990 au murit peste 15.000 de minori. Nu există date conform cărora torționarii copiilor instituționalizați în timpul regimului de exterminare să fi încăput pe mâna organelor de anchetă.

Copiii instituționalizați și statul absent

La începutul anilor ’90 au apărut reportaje cutremurătoare despre ghetourile în care erau internați copiii bolnavi de SIDA sau cei părăsiți de părinți. Mortalitatea infantilă în rândul copiilor abandonați în maternități cu handicapuri grave era de 60%. Cei mai mulți nu depășeau vârsta de trei ani. Subnutriția și asistența medicală precară, lipsa medicamentelor sau a medicilor erau principalele cauze ale morbidității infantile.

Nu se schimbase nimic din vremea comunismului. Căminele pentru copii erau împânzite de șobolani, hainele zdrențuite erau spălate o dată la câteva săptămâni, subnutriția, frigul și bătăile administrate de îngrijitori păstrau tabloul regimului totalitar. Cazurile în care copiii cu dizabilități erau legați de paturi pentru a nu strica liniștea personalului nu au dispărut. La fel și cazurile în care copiii erau îndopați cu sedative, fără prescriere medicală.

Mai ales după implicarea ONG-urilor în îmbunătățirea condițiilor în care trăiesc copiii instituționalizați, unii dintre ei sau dintre cei care au trăit până la 18 ani în aceste stabilimente au început să vorbească despre cum au fost bătuți sau abuzați sexual de copiii mai mari sau de adulți.

Recent, un angajat al Fundației „Sfântul Francisc“ din Deva, care administra cămine de copii, a fost condamnat la 30 de ani de închisoare pentru abuzarea sexuală a 15 copii, potrivit publicației „Transtelex“.    

De ce e nevoie de educație sexuală în școli

România este pe primul loc în UE la nașterile din mame minore, cu un procent de aproape 30%, iar 44,44% din fetele care au devenit mame la vârste mai mici de 15 ani sunt românce, potrivit ultimelor date publicate de Eurostat. Unele din minorele devenite mame au și câte doi copii. Una dintre cauzele acestei realități dramatice este că aproape jumătate din localitățile României rurale nu au medic de familie iar de consiliere psihologică nici nu poate fi vorba. O altă cauză, majoră, este lipsa educației sexuale.

După lungi tergiversări, Parlamentul a adoptat în iunie un proiect de lege care stabilește „derularea sistematică în unitățile școlare, începând cu clasa a VIII-a, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor, de programe de educație pentru sănătate, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală“.

În timpul dezbaterilor, toate partidele, mai puțin USR, s-au coalizat pentru a promova în școli educația sanitară, iar nu educația sexuală. Portavocea punerii la zid a acestui program educațional a fost tocmai parlamentarul AUR Alin Coleșa: „Nu avem nevoie de masturbarea copiilor, de ideologie de gen, de avorturi la adolescenți“.

Gura păcătosului adevăr a grăit, dacă e să ne referim la avorturi, ținând seama că unul din scopurile educației sexuale este tocmai de a preîntâmpina cazurile în care multe adolescente rămân gravide încă din primii ani de liceu. Mulți dintre copii se nasc prematur sau cu diferite dizabilități fizice sau psihice. Centrele de plasament devin în numeroase cazuri casele în care acești copii își vor petrece viața până la vârsta majoratului. Educația sexuală a minorilor poate să reducă măcar o parte din nașterile nedorite ale fetelor de liceu.

George Arun
George Arun Din 1990 până în prezent a lucrat în presa scrisă și audio. Din 1999 este colaborator DW.