Orbán mărşăluieşte prin Europa | Europa | DW | 20.06.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Orbán mărşăluieşte prin Europa

Prin intermediul schimbărilor constituționale și legislative privind azilul și migrația, dar și drepturile fundamentale, prim-ministrul maghiar Viktor Orbán deschide un nou front împotriva UE și a criticilor săi.

Premierul Ungariei, Viktor Orban

Premierul Ungariei, Viktor Orban

La aproape două luni de la a treia victorie copleşitoare în alegeri, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, atinge apogeul puterii și influenței sale - nu numai în Ungaria, ci și în Europa.

Întărit de noile victorii electorale ale politicienilor populiști de dreapta din Austria și Italia, și de criza migraţiei, care în prezent divizează Europa, el afişează o politică europeană de o siguranţă fără precedent.

Scopul său declarat este de a opri migrația și imigrația în Europa, de a pune capăt erei liberalismului și de a transforma Uniunea Europeană într-o rețea de state în mare măsură suverane, creștine și naționale.

O expresie a puterii și a încrederii în sine a lui Orbán este adoptarea unor amendamente constituționale și a unor legi în parlament, care, potrivit activiștilor maghiari ai drepturilor omului și unor experți internaționali, subminează democrația și statul de drept chiar mai mult decât s-a întâmplat până acum.

Figura lui George Soros pe un afiş

Figura lui George Soros pe un afiş

Amendamentele au fost adoptate miercuri după-amiază, deși Consiliul Europei a cerut Ungariei să aștepte un aviz de la așa-numita Comisie de la Veneția.

În plus, Partidul Popular European, familia politică a lui Orbán din Parlamentul European, și-a exprimat rezervele cu privire la unele dintre aceste proiecte legislative.

Orbán a respins însă, marţi, toate aceste preocupări cu o singură propoziție: "Avem majoritate pentru schimbări, deci le adoptăm". 

Amendamentele legislative și constituționale au fost introduse inițial în Parlament sub denumirea de "Stop Soros" și sunt în principal îndreptate împotriva așa-numitei migrații ilegale și a imigrației.

Acestea poartă numele miliardarului american de origine maghiaro-evreiască, care este învinuit că ar promova migrația ilegală și imigrația în Europa, dar nu au nimic de-a face cu George Soros.

În primul rând, ele limitează dreptul la azil și discriminează munca organizațiilor neguvernamentale și a persoanelor care ajută refugiații. În viitor, refugiații care provin dintr-un stat vecin sau o țară terță sigure, nu vor mai putea să solicite azil în Ungaria.

Întrucât toate țările învecinate ale Ungariei sunt considerate țări terțe sigure, refugiații pot fi în viitor respinși ca solicitanți de azil la toate frontierele externe, cu excepția aeroporturilor.

George Soros, luat în vizor de guvernul de la Budapesta

George Soros, luat în vizor de guvernul de la Budapesta

Oricine, ca ONG sau ca persoană, promovează "imigrația", de exemplu prin "construirea de rețele" sau prin "producerea și diseminarea materialelor informaționale", riscă o pedeapsă cu închisoare de până la un an.

Formulările sunt atât de largi încât, de exemplu, distribuirea de fluturași neutri în legătură cu subiecte privind azilul, poate fi deja considerată o infracțiune.

În paralel, constituția este completată cu următorul detaliu: "În Ungaria nu poate fi strămutată populație străină".

Această precizare este direcționată profilactic împotriva oricărei cote europene de redistribuire a refugiaților. Alte modificări constituționale obligă statul să protejeze identitatea și cultura maghiară.

În plus, va fi introdus așa-numitul "impozit special pentru imigrație" pentru organizațiile civile, care nu a fost încă adoptat. În viitor, dacă acestea vor avea activităţi care au de-a face cu azilul, migrația sau imigrația, vor trebui să plătească un impozit de 25% la întregul venit.

Însă nu numai capitole precum azilul, migrația și imigrația fac obiectul noilor reglementări. În viitor, libertatea de întrunire va fi, de asemenea, limitată prin lege. "În interesul menținerii liniştii publice, statul poate acorda protecție juridică locuințelor", se arată într-un pasaj nou din Constituție.

În primul rând este vizată împiedicarea demonstrațiilor organizate în fața caselor politicienilor. În principiu, statul poate interzice și mitingurile în orice alte zone locuite. În plus, guvernul introduce o nouă structură în sistemul judiciar - instanțele administrative. Acestea ar trebui să reducă povara sistemului judiciar.

Cu toate acestea, potrivit activiștilor pentru drepturile civile, este vorba mai mult despre extinderea influenței guvernului asupra sistemului judiciar. În cele din urmă, chiar şi lipsa de adăpost este criminalizată.

Odată cu adoptarea acestor dispoziții împotriva tuturor obiecțiilor, prim-ministrul Ungariei deschide un nou front împotriva UE și a criticilor guvernului său, în plină criză europeană a migraţiei.

Se poate aprecia cu uşurinţă cât de puternic se simte Orbán, dacă observăm că el e acela care dă, mai nou, ultimatumuri. Nu Comisia de la Bruxelles sau colegii săi din PPE, așa cum s-a întâmplat atât de des în trecut. 

Proteste la Budapesta împotriva guvernului Orban (mai 2018)

Proteste la Budapesta împotriva guvernului Orban (mai 2018)

La sfârșitul săptămânii, într-un discurs memorial dedicat lui Helmut Kohl la Budapesta, Orbán a subliniat că va preveni excluderea partidului său Fidesz din PPE prin crearea unei noi familii politice paneuropene împotriva imigrației.

Acest nou construct, spune Orbán, ar avea șanse mari în alegerile europene din 2019. Cu toate acestea, pentru moment, el pledează pentru rămânerea în cadrul PPE.

Că marea politică europeană nu-l mai poate evita pe Orbán a început să înţeleagă şi cancelara Angela Merkel.

Potrivit unor informaţii obţinute de DW din surse guvernamentale, Merkel ar dori să aibă o întâlnire cu Orbán la începutul lunii iulie. Ar fi o schimbare spectaculoasă de macaz, pentru că în ultimii trei ani relația germano-maghiară aproape a atins cota de îngheţ.

O schimbare pe care Angela Merkel a anunţat-o într-o oarecare măsură, când a afirmat, într-o emisiune televizată, că "la frontiera externă cu Serbia, Ungaria face cu siguranţă şi ceva pentru noi“.

Miercuri, ziarul pro-guvernamental Magyar Idök a titrat: "Premierul Ungariei, o ţară cu zece milioane de locuitori, întruchipează frontul care se opune politicii europene a Angelei Merkel. În Europa bate un vânt nou".