UE este pe bună dreptate supărată pe Germania

Se spune că statele membre din comunitatea juridică a Uniunii Europene au drepturi egale. A critica, pe bună dreptate, neajunsurile statului de drept din Polonia și Ungaria nu înseamnă că trebuie trecute sub tăcere problemele statului de drept și din alte state membre. În cazul nostru, Germania. 

În cadrul procedurii pe care a inițiat-o miercuri împotriva Germaniei, Comisia Europeană acționează deopotrivă logic și consecvent. Deși cazurile din Polonia și Ungaria nu pot fi comparate cu regretabilul conflict din Germania, în joc este însuși principiul potrivit căruia legislația UE este nu doar mai presus de legislația națională, ci și obligatorie pentru toate instituțiile, inclusiv pentru instanțe. Întreaga construcție a Uniunii Europene se bazează pe acest lucru.

Hotărâre fără precedent a Curții Constituționale Federale de la Karlsruhe

Or, în urmă cu un an, tocmai acest principiu a fost pus sub semnul întrebării de Curtea Constituțională Federală din Karlsruhe, care a decis că Banca Centrală Europeană a achiziționat parțial obligațiuni în mod neconstituțional, deși Curtea Europeană de Justiție stabilise că acest lucru este permis.

Judecătorii de la Karlsruhe, care în mod tradițional pun la îndoială competența Curții Europene de Justiție de la Luxemburg, au hotărât că CEJ a acționat ”ultra vires”, adică în afara competențelor sale. Această decizie fără precedent a stupediat UE, determinând președinția Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen, să amenințe Germania cu o procedură de infringement.

După un an de deliberări, răstimp în care Curtea Constituțională Federală ar fi putut să se corecteze, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că ordinea juridică a UE ar fi în pericol. Mai presus de toate, Bruxellesul este însă îngrijorat de semnalul hotărârii din Germania, ce ar putea servi drept sursă de inspirație și în alte țări. 

Autoritatea Curții Europene de Justiție în pericol

Dacă aroganta hotărâre luată la Karlsruhe ar rămâne fără consecințe, instanțele și autoritățile din alte state membre ar putea face trimitere la aceasta, argumentând că hotărârile CEJ nu se aplică nici în cazul lor. Autoritatea Curții Europene de Justiție s-ar duce pe apa sâmbetei, luând cu ea și statul de drept în UE. 

Nu ar mai exista argumente pentru a-l contracara pe premierul maghiar Viktor Orban și alte guverne care tind spre o democrație iliberală. Procedurile privind statul de drept împotriva Ungariei sau a Poloniei, care la momentul actual mai mult bat pasul pe loc, s-ar prăbuși. Noul mecanism din bugetul UE, care condiționează primirea de fonduri de respectarea principiilor statului de drept, nici măcar nu ar mai trebui să fie aplicat.

Nu este un atac la independența instanțelor

Procedurile împotriva statului membru Germania, care este reprezentat de guvernul federal, nu sunt îndreptate împotriva independenței instanțelor din această țară, ci subliniază limitele în care Curtea Constituțională Federală ar trebui să acționeze. 

Deși judecătorii din Karlsruhe au încercat în mod repetat să relativizeze jurisprudența CEJ, prin decizii de tip ”până aici și nu mai departe”, dreptul european are prioritate. Cu toate acestea, prin decizia sa ”ultra vires”, Curtea Constituțională Federală a depășit o limită și a pus guvernul federal în fața unei ecuații greu de deslușit. 

Guvernul are acum la dispoziție două luni pentru a-și prezenta poziția și a indica posibile soluții. În cazul în care răspunsul nu este satisfăcător, Comisia Europeană se poate adresa Curții Europene de Justiție. Durata preconizată a procedurii: cel puțin doi ani.

Zeci de proceduri pe lună

Astfel de proceduri privind încălcarea dreptului comunitar nu sunt neobișnuite. Comisia Europeană inițiază zeci de astfel de acțiuni în fiecare lună, inclusiv împotriva Germaniei. Multe dintre acestea vizează transpunerea inadecvată a legislației UE în legislația națională. 

De această dată, problema este mai complicată, căci ține de însăși natura ordinii juridice în Europa. O soluție ar fi modificarea ”Grundgesetz”-ului (Constituția Germaniei) și clarificarea competențelor Curții Constituționale. Însă această ”opțiune nucleară” este exclusă la Berlin. 

Acum este ora avocaților plini de imaginație, chemați să găsească o soluție în acord cu legislația europeană, care să nu provoace un conflict între organele constituționale ale țării - Bundestag (camera inferioară a Parlamentului), Bundesrat (camera superioară), guvern și instanțele din Germania – și, dacă se poate, să permită tuturor părților să salveze aparențele. 

Oricât ar fi de greu, să nu uităm că drepturile sunt egale pentru toți!