Opinie: QAnon şi teoriile conspiraţioniste în plină pandemie | Global | DW | 01.02.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Opinie: QAnon şi teoriile conspiraţioniste în plină pandemie

Tot mai mulţi oameni cred în teorii dubioase. Evoluţia este extrem de periculoasă pentru democraţie, avertizează Martin Muno.

Mişcarea conspiraţionistă QAnon are tot mai mulţi adepţi în Germania

Mişcarea conspiraţionistă QAnon are tot mai mulţi adepţi în Germania

Dacă în urmă cu câţiva ani cineva ar fi pretins public că o elită mondială răpeşte copii şi le foloseşte sângele pentru a obţine formula tinereţii veşnice, i s-ar fi sugerat să se adreseze de urgenţă unei clinici de psihiatrie. Astăzi, potrivit unui sondaj de opinie britanic, 10% dintre americani susţin aceste poveşti conspiraţioniste marca QAnon.

Mişcarea a ajuns şi în Germania. Potrivit informaţiilor obţinute de Fundaţia Amadeu Antonio, în Republica Federală peste 150.000 de oameni se declară adepţi ai curentului QAnon, Germania devenind cea mai mare astfel de comunitate, în afara spaţiului de limba engleză. Un studiu al fundaţiei Konrad Adenauer atestă că circa o treime dintre germani sunt dispuşi să creadă în diverse teorii conspiraţioniste. Dacă nu sunt luaţi în considerare minorii sub 14 ani, atunci potenţialul adepţilor miturilor conspiraţioniste însumează 24 de milioane de persoane. Mai există şi alte studii cu rezultate asemănătoare. Indiferent de aceste cifre, însă, adepţii QAnon, cei care neagă coronavirusul şi extremiştii de dreapta au mult în comun.

Prostia este doar la câteva clickuri distanţă

Cum este însă posibil ca prostia să câştige atât de mult teren într-o lume în care informaţia este atât de accesibilă? Trăim totuşi în secolul XXI, la veacuri distanţă de Evul Mediu. Răspunsul este evident: prostia este accesibilă prin doar câteva clickuri în internet. Cu preponderenţă reţelele de socializare sunt o sursă pentru informaţii false (fake-news) şi mituri conspiraţioniste.

Martin Muno

Martin Muno

Centrul de cercetare 'Correctiv' conchide, la finalul unei analize a datelor, că Facebook şi Youtube sunt platformele pe care au fost postate cele mai multe informaţii false în ultimul an. Acestea sunt transmise şi cu ajutorul serviciilor de mesagerie, precum Telegram sau WhatsApp. Cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au ajuns la concluzia că durează de şase ori mai mult până ce o informaţie adevărată ajunge la 1500 de persoane, comparativ cu una falsă.

Tocmai marile platforme sociale se află acum într-o dilemă. Pe de-o parte, libertatea de opinie este extrem de permisiv abordată, sub acest scut sunt deseori distribuite jigniri şi atacuri la persoană. Până în octombrie 2020, Facebook, de exemplu, a refuzat să îndepărteze postări privind negarea Holocaustului, astfel de informaţii fiind pasibile de pedeapsă în 18 state din lume.

Mediile sociale: pericolul identificat

Pe de altă parte, mediile sociale au recunoscut, cel târziu după atacul asupra Capitoliului şi alegerile prezidenţiale din SUA, cât de periculoase pot deveni informaţiile false şi instigarea la ură.

Dacă acum anumite platforme blochează sau suspendă conturile unor persoane cunoscute sau mai puţin cunoscute, dacă marchează corespunzător informaţiile false şi încearcă să îi responsabilizeze pe utilizatori, atunci se fac deja primii paşi în direcţia bună.

Este nevoie de două acţiuni. P de-o parte, Facebook & Co. trebuie să poată fi trase la răspundere în cazul unor acţiuni de instigare la ură şi răspândire de informaţii false. Este ceea ce încearcă să obţină Comisia Europeană prin "Digital Services Act". Nu este deloc simplu, pentru că linia de demarcaj dintre îndepărtarea informaţiilor false şi cenzură este extrem de fină. Dar este nevoie de acţiune.

Încurajarea competenţelor mediatice

Pe de altă parte, se impune o încurajare a competenţelor mediatice, în condiţiile în care tinerii preferă să se informeze prin intermediul mediilor sociale în detrimentul celor tradiţionale. (Mediile clasice, în schimb, sunt chemate să dezvolte formate prin care să ajungă mai bine la aşa numita "generaţie YouTube")

Combaterea miturilor conspiraţioniste este imperioasă şi urgent necesară. Recent, am putut constata la Washington, că teoriile au potenţialul de a distruge democraţiile. În discursul din Bundestag, prilejuit de comemorarea victimelor Holocaustului, Marina Weisband s-a referit la acest potenţial periculos: "Antisemitismul nu începe atunci când se trage în sinagogi. Shoa nu a început cu camerele de gazare. Totul a pornit de la poveştile conspiraţioniste."

Vă mai recomandăm