Opinie: Nu există bloc estic - 30 de ani de la constituirea Grupului de la Vişegrad | NRS-Import | DW | 15.02.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

NRS-Import

Opinie: Nu există bloc estic - 30 de ani de la constituirea Grupului de la Vişegrad

La 30 de ani de la fondarea Grupului de la Vişegrad nu există motiv de sărbătoare. UE ar avea unele lucruri de învăţat, consideră Keno Verseck.

Symbolbild Flaggen Visegrad Gruppe

Drapelele statelor membre ale Grupului de la Vişegrad: Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia

Europa Centrală şi Uniunea Europeană ar putea sărbători în aceste zile un jubileu care dă de gândit: înfiinţarea Grupului de cooperare de la Vişegrad, la 15 februarie 1991. A fost o bornă de hotar pe drumul reunificării Europei, după căderea Cortinei de Fier; a fost într-un fel data la care a început integrarea Europei Centrale în Uniunea Europeană de mai târziu.

Dar în aceste zile nu vor exista ample ceremonii sărbătoreşti, organizate de statele din Grupul de la Vişegrad împreună cu conducerea UE. Şi aceasta nu doar din pricina restricţiilor impuse de coronavirus. Cu ocazia jubileului nimeni nu are chef de petrecere. Nici la Bruxelles, nici la Varşovia, Praga, Bratislava sau Budapesta.

Tot mai înstrăinaţi unii de alţii

Europa Centrală şi partea vestică a UE s-au îndepărtat tot mai mult una de alta pe parcursul ultimilor ani. Cea mai recentă disensiune majoră s-a consumat cu doar câteva săptămâni în urmă. În disputa privind noul mecanism european de sancţionare a încălcării statului de drept, Polonia şi Ungaria au blocat prin veto noul buget multianual al UE, aruncând astfel Uniunea în criză.

Keno Verseck

Keno Verseck

Dar ce ar putea fi sărbătorit la trei decenii de la înfiinţarea grupului de cooperare de la Vişegrad? Privind în urmă, puţine chestiuni substanţiale. Alianţa neoficială a fost creată cu obiectivul de a fi un motor al integrării europene şi transatlantice. Cu numele, acest obiectiv a fost atins prin extinerea spre est a NATO şi a UE. Dar în acest proces, Grupul de la Vişegrad nu a funcţionat în cele mai multe cazuri ca un motor.

După experienţele făcute decenii la rând în blocul de est sovietic, în toate ţările membre ale Grupului de la Vişegrad au existat de la început rezerve faţă de noi constrângeri de grup în Europa Centrală. În repetate rânduri, ţările regiunii au rămas cu un gust amar după ce au fost tratate de Bruxelles ca un bloc unitar. Aceasta a făcut ca Grupul de la Vişegrad să îşi sisteze de mai multe ori, ani în şir, cooperarea.

Karte Visegrad-Gruppe EN

Ignorat sistematic de Bruxelles

Pe de altă parte, trebuie spus de dragul adevărului că şi Bruxelles-ul a ignorat sistematic mesajul comun al ţărilor Grupului de la Vişegrad, de pildă în chestiuni privind subveniile pentru agricultură sau dreptul de liberă circulaţie a forţei de muncă în UE. Aceasta fiindcă de cele mai multe ori Bruxelles-ul avea în mână pârghii mai puternice. Aceste experienţe făcute pe parcursul multor ani, pe care le-am vrea uitate astăzi, au contribuit la înstrăinarea de Bruxelles a răsăritului UE.

În ultimii ani Grupul de la Vişegrad s-a făcut frecvent remarcat prin contrariul a ceea ce avuseseră de gând fondatorii săi. Anume printr-un soi de agendă anti-integrare. Cel mai bun exemplu este blocarea unei politici comune a UE pentru migranţi începând din anul 2015. Ar putea fi menţionată de asemenea pseudo-dezbaterea privind prezumtive standarde mai scăzute pentru alimentele destinate ţărilor estice ale UE.

În context, un rol de frunte l-a jucat mai ales Viktor Orbán şi guvernul său. Periodic, premierul ungar anunţă câte o "revoltă împotriva birocraţiei de la Bruxelles", care urmează să izbucnească din Europa Centrală. Prin asta a obţinut ca ţările Grupului de la Vişegrad să fie considerate toate la un loc un factor care "blochează" şi "distruge" UE.

Interese divergente puternice

În realitate, între ţările Grupului de la Vişegrad există interese divergente puternice. Cel mai evident dintre acestea priveşte raporturile cu Rusia. În general se poate constata că Slovacia şi în mare măsură şi Cehia s-au distanţat între timp de agenda Grupului de la Vişegrad, trasată de Orbán. Numai în chestiunea imigranţilor ar mai rămâne pe poziţia de până acum. În prezent, din Grupul de la Vişegrad a mai rămas doar axa Varşovia-Budapesta, şi nici aceasta nu este atât de puternică pe cât pare.

Cu toate acestea, la Bruxelles nu există motive de satisfacţie şi destindere. Din cei 30 de ani de existenţă a Grupului de la Vişegrad, UE ar trebui să înveţe pentru politica ei de vecinătate şi extindere că e mai eficient să nu tratezi ţările unei regiuni ca pe o unitate. Şi mai ales că e mai sustenabil să negociezi cu ele de la egal la egal.

Vă mai recomandăm