1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Opinie: Noul guvern kosovar trebuie să treacă la fapte

Vilma Filaj-Ballvora
5 februarie 2020

Pentru respectarea promisiunilor electorale și promovarea dialogului cu Serbia sunt necesare concesii dureroase. Noul executiv kosovar trebuie să dea rezultate, altfel este sortit eșecului, crede Vilma Filaj-Ballvora.

https://p.dw.com/p/3XHAT
Albin Kurti, noul premier al Kosovo
Albin Kurti, noul premier al KosovoImagine: Reuters/L. Hasani

Negocierile obositoare și perseverente au durat timp de patru luni, iar contradicțiile păreau de netrecut. Deși coaliția părea să eșueze chiar înainte de înființare, la Priștina s-a instalat totuși un nou guvern sub conducerea lui Albin Kurti, fost rebel și enfant terrible din Kosovo.

Votul în Parlament (2 februarie) a fost precedat de lungi neînțelegeri de personal între VV și LDK. Guvernul de coaliție a fost confirmat fără voturile partidelor de opoziție, care dețin 44 din totalul de 120 de mandate în Parlament.

O "eră nouă" dependentă de vechile structuri

Vilma Filaj-Ballvora, DW
Vilma Filaj-Ballvora, DW

În cuvântarea susținută înaintea votului din Parlamentul de la Priștina, Kurti a făcut o serie de promisiuni, între care revigorarea economică a țării, lupta fermă împotriva corupției și asigurarea ordinii și statului de drept în Kosovo.

În discursul său, noul premier kosovar a vorbit și despre "o eră nouă". Kurti și-a exprimat totodată disponibilitatea de a începe un dialog cu Belgradul, dar a insistat asupra "reciprocității în comerț, politică și economie". Țelurile sunt într-adevăr ambițioase! Mai puțin limpede este cum dorește să le transforme și în fapte. 

Până în prezent, acordul de coaliție a fost ținut departe de ochii publicului și ai parlamentarilor. Din acest motiv, deputații opoziției au părăsit sala de plen. În mod aproape tradițional, cei zece deputați ai partidului minorității sârbe, au boicotat votul, chiar dacă le revin două posturi de ministru în guvern potrivit legii fundamentale.

Noul executiv, care are de înfruntat o opoziție deosebit de puternică, va întâmpina dificultăți în trecerea legilor importante prin Parlament, unde guvernul se bucură de o majoritate foarte fragilă. Proporția voturilor între cele două partide de coaliție este, de asemenea, limitată.

De altfel, chiar negocierile de coaliție anunță dificultăți în activitatea guvernului. LDK s-a impus în mai multe puncte, convingându-l pe Kurti să cedeze. Actualul premier se pronunțase în favoarea unui cabinet suplu cu douăsprezece ministere. Până la urmă numărul lor va fi de cincisprezece.

VV a cerut inițial cu multă fermitate portofoliul de la Interne, susținând că dorește o mai bună coordonare a luptei împotriva corupției. În final, ministerul a revenit LDK, la fel și funcția de președinte al Parlamentului. Fiecare partid are șase miniștri, iar trei ministere sunt conduse de partide minoritare (două formațiuni sârbești).

Motivul principal al disensiunilor a fost disputa cu privire la cine va da președintele, anul viitor. Drept urmare, negocierile riscau să eșueze. Prin urmare, subiectul a fost lăsat pe ultimul moment și amânat pentru o dată ulterioară. Însă amânare nu înseamnă defel anulare, subiectul având potențialul de a se deveni o probă de foc pentru guvernul Kurti.

Susținerea compromisurilor necesare

Parlamentul de la Priștina, imagine din timpul votului pentru învestirea guvernului
Parlamentul de la Priștina, imagine din timpul votului pentru învestirea guvernuluiImagine: picture-alliance/AP Photo/V. Kryeziu

Coaliția guvernamentală se confruntă cu o opoziție foarte puternică: PDK-ul președintelui Hashim Thaçi și AAK-ul lui Ramush Haradinaj, premierul aflat încă în funcție. Ambii sunt foști comandanți UÇK, au luptat împotriva stăpânirii sârbești în anii 90 și au alternat la putere după sfârșitul războiului. De cele mai multe ori, partenerul de coaliție a fost pacifistul LDK, aflat acum din nou în barca guvernamentală.

În schimb, VV, cu politicienii săi mai degrabă tineri, care provin din opoziția extraparlamentară, nu are experiență guvernamentală.

Albin Kurti are o sarcină herculeană: el nu trebuie să-și dezamăgească electoratul, dar, în același timp, compromisurile dureroase cu Belgradul sunt inevitabile dacă se dorește o apropiere în relațiile dintre cele două țări. SUA și UE exercită presiuni mari asupra celor două țări care s-au aflat în război pentru a-și normaliza relațiile. Iar timpul este scurt.

Oamenii din Kosovo, reprezentând cea mai tânără populație din Europa, cu o vârsta medie de 27 de ani, vor soluții pentru obținerea unei vieți mai bune în propria țară. Nemulțumirea la adresa mediului politic este mare. Alegătorii dezamăgiți și-au pus mari speranțe în Kurti, reprezentanul unei direcții opuse establishment-ului de până acum, nepotismului, stagnării. Noul premier va trebuit să arate că este capabil şi că ia în serios problemele oamenilor.