Opinie: Noul guvern german trebuie să se concentreze pe Europa Centrală | Europa | DW | 01.10.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Opinie: Noul guvern german trebuie să se concentreze pe Europa Centrală

În timp ce Germania se pregăteşte pentru era post-Merkel, noul guvern german va trebui să se concentreze rapid pe combaterea tendinţelor iliberale din Europa Centrală, crede Ivan Krastev.

Nu este nimic în mijlocul drumului în afara unei dungi galbene şi a unor tatu morţi. Titlul cărţii scriitorului american Jim Hightower sună astăzi ca o axiomă despre resetarea politicii SUA.

Rezultatul alegerilor generale din Germania, desfăşurate duminica trecută, arată că acest adagiu nu se aplică şi Republiciii Federale. Mai degrabă, ceea ce se poate întâlni "în mijlocul drumului" din Germania este viitoarea majoritate guvernamentală.

În ultimele două decenii, când li s-a cerut să se ducă la vot, germanii mai degrabă au cules decât au ales. Distincţia dintre "a culege" şi "a alege" este banală dar de importanţă fundamentală. Alegem când alternativele oferă o alegere puternică: Donald Trump vs Joe Biden, Jaroslaw Kaczynski vs. Donald Tusk. Altminteri doar culegem.

Duminica trecută, electoratul din Germania a cules iarăşi în loc să aleagă. Diferenţele între partidele politice majore au fost evidente, dar când a venit vorba de cele patru partide politice care au şansa să se regăsească în viitorul guvern, el s-a plasat în interiorul consensului liberal existent.

Ivan Krastev

Ivan Krastev

Se pare că în timp ce Germania se îndreaptă delicat spre era post-Merkel, UE va trebui să înveţe cum să supravieţuiască într-o lume fără Merkel. Este posibil ca noul guvern de la Berlin să se lanseze în mai multe schimbări ale politicii europene decât pe scena politică germană? "Post-Merkel" şi "fără Merkel" sunt două chestiuni foarte diferite.

Europa într-o lume post-Merkel

Un sondaj efectuat de European Council on Foreign Relations în ajunul alegerilor parlamentare din Germania, arată că dacă ar exista o alegere ipotetică pentru funcţia de preşedinte al UE, în cursă fiind Merkel şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, majoritatea europenilor ar opta pentru cancelara germană.

Merkel s-a dovedit a fi "marea speranţă" pentru fanii ei şi "răul cel mai mic" pentru majoritatea adversarilor ei. Cei chestionaţi au fost de acord că Merkel ar fi aptă să reconcilieze taberele politice învrăjbite şi să convingă pe toată lumea că un compromis este mereu posibil. Ea a întruchipat centrul European altminteri inexistent.

În absenţa lui Merkel tensiunile politice profunde care clocotesc sub suprafaţa fragilei coeziuni europene vor erupe din nou. Următorului cancelar german îi va lipsi cu siguranţă abilitatea magică a lui Merkel de a mijloci înţelegeri altminteri imposibile. Un pericol este ca războiul cultural dintre Bruxelles şi guvernele iliberale de la Budapesta şi Varşovia să escaladeze.

În Germania, liberalii şi ecologiştii au poziţii semnificativ diferite când e vorba de politica fiscală dar amebele partide consideră că apărarea drepturilor omului este vitală pentru identitatea lor politică. Având în vedere că acestea sunt şi partidele care au atras un procentaj disproporţionat de mare din voturile tinerilor, drepturile minorităţilor sexuale şi independenţa justiţiei sunt de importanţă specială pentru ele.

Democraţie liberală contra populism autoritar

Ar trebui să ne aşteptăm ca retorica Berlinului privind încălcarea domniei legii în Polonia şi Ungaria să devină mai vehementă. Bruxelles a explicat deja clar că oraşele libere de LGBT din Polonia nu vor beneficia de fonduri europene. În replică, Ungaria şi Polonia îşi vor înteţi războiul cuvintelor anti-Bruxelles şi anti-Germania. Susţinătorii lui Viktor Orban şi ai liderului PiS, Jaroslaw Kaczynski, ar putea să nu fie de acord că diavolul poartă Prada, dar sunt convinşi că el, diavolul, votează cu ecologiştii sau liberalii germani.

În opinia mea, noul guvern german va trebui să ţină cont de cel puţin trei lucruri în privinţa modului în care va aborda problematica Europei Centrale.

Când e vorba de valori liberale, Europa Centrală nu este un tărâm omogen. În termeni ce ţin de preferinţele politice ale cetăţenilor lor şi de rezultatele electorale, Budapesta şi Varşovia sunt mai apropiate de Berlin şi de Hamburg decât de regiunile rurale depopulate din propria lor ţară.

În al doilea rând, blocul de centru-dreapta alcătuit din Uniunea Creştin Democrată (CDU) şi formaţiunea-soră din Bavaria, CSU, şi-au cam pierdut pretenţia de a forma noul guvern, şi astfel nu vor mai rămâne decât puţine state vestice europene, care să fie condus de un premier de centru-dreapta. Aşadar, falia est-vest din Europa va ajunge o falie stânga-dreapta, căci în fapt este democraţie liberală versus populism autoritar.

În al treilea rând, Orban şi Kaczynski iubesc războaiele culturale, mai ales dacă îi distrag pe oameni de la a pune sub semnul întrebării stilul lor corupt de guvernare. În orice caz, opoziţia liberală din ţările Europei de Est crede că a pune accent pe corupţie este cea mai bună strategie pentru a obţine schimbări politice.

Viitoarea politică a Berlinului de a înfrunta tendinţele iliberale din Europa Centrală ar trebui să fie una care ajută forţele liberale din acele ţări să câştige alegerile.

Ivan Krastev este politolog şi director al Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia. Este de asemenea asociat permanent al Institutului pentru Ştiinţe Umane din Viena.