Opinie: NATO se înarmează împotriva Rusiei | Global | DW | 29.06.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Opinie: NATO se înarmează împotriva Rusiei

NATO se extinde cu alte două state, Finlanda şi Suedia. Flancul estic este întărit cu trupe suplimentare. Aceasta este politica optimă împotriva lui Putin, atâta timp cât SUA îşi dau concursul, consideră Bernd Riegert.

Lansator de rachete M270 din dotarea armatei finlandeze

Finlanda aduce în NATO o armată excelent instruită şi dotată

Preşedintele Rusiei, războinicul Putin, şi-a făcut un calcul greşit. El nu primeşte mai puţin NATO, aşa cum ceruse pe un ton ultimativ la începutul anului, ci o mai mare alianţă a vestului. Suedia şi Finlanda vor adera ultrarapid. Iar uşa NATO rămâne - aşa cum a asigurat deja în 2008 - deschisă pentru Ucraina, Georgia şi alte state europene. Atacurile ucigaşe ale lui Putin asupra Ucrainei au sudat NATO mai strâns decât oricând, de la sfârşitul războiului rece. De aceea reuniunea la vârf a NATO de la Madrid poate fi calificată pe drept cuvânt istorică. Este o schimbare de epocă.

Alianţa nu doar că se va extinde, dar va adopta şi o nouă strategie, care descrie Rusia ca pe cea mai mare ameninţare. Până acum era considerată un posibil partener. Putin sileşte Europa, SUA şi Canada să se concentreze iarăşi pe apărarea teritorială de-a lungul flancului estic. Aceasta va avea efecte majore asupra armatelor şi societăţilor din Europa. Mai mulţi bani, mai mult personal, mai mult armament şi o nouă gândire strategică sunt necesare pentru a face faţă reîntoarcerii războiului cu motivaţie imperială în Europa. Cei 300.000 de militari care vor sta de acum înainte cu arma la picior sunt doar începutul. Staţionări de durată pe flancul estic, inclusiv a unor militari germani, va fi necesară, în cazul în care Putin şi sistemul său se vor menţine la putere.

Nu avea sens să blocheze

Turcia a renunţat la timp, înainte de debutul summit-ului la vârf, la dreptul său de veto împotriva primirii în alianţă a Finlandei şi Suediei. Ar fi fost o poziţie lipsită de sens. Respingerea celor două ţări-candidate din nord ar fi însemnat o slăbire semnificativă a unităţii NATO. Un astfel de cadou nu i se putea face lui Putin. Astfel Turcia, Finlanda şi Suedia au făcut, cu mijlocirea angajată a SUA, ceea ce se aşteaptă de la ţări prietene în toiul celei mai grave crize de la înfiinţarea NATO: au căzut la înţelegere în beneficiul marii cauze. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a primit unele asigurări în privinţa combaterii terorismului, înlesniri pentru achiziţionarea unor avioane militare americane şi muniţie pentru a-şi apăra poziţia în plan intern, în contextul unei crize economice galopante. El poate acum susţine că este omul forte care apără interesele Turciei.

Bernd Riegert

Bernd Riegert

Suedia şi Finlanda pot face faţă uşor asigurărilor date Turciei. Extrădarea în Turcia a unor kurzi suspectaţi de terorism va fi analizată. Asta depinde între altele de capacitatea Turciei de a le asigura procese conform normelor statului de drept, ceea ce uşor poate fi pus la îndoială. Suedia şi Finlanda au obţinut în schimb mai multă securitate şi solidaritate în cadrul alianţei.

Flancul estic al NATO va deveni cu 1300 de kilometri mai lung, cât numără graniţa directă finlandezo-rusă. Această graniţă trebuie apărată, au promis celelalte 31 de state membre ale alianţei. La rândul ei, Finlanda vine în alianţă cu o armată excelent instruită şi dotată, care ar putea ţine în frâu eventuale pofte ruseşti de atac în nord. Armatele finlandeză şi suedeză vor fi o completare valoroasă a potenţialului NATO. Alianţa va deveni mai puternică. În perioada următoare soldaţi din Finlanda şi Suedia vor juca un rol mai mare la apărarea ţărilor baltice şi dominarea Mării Baltice.

"Moartea cerebrală" rămâne un pericol

Viitoarea politică a NATO este aşadar stabilită: apărare împotriva ameninţării reprezentate de Rusia, împreună, cu toate mijloacele convenţionale, cu disuasiune, cu masive contingente de trupe. Ceea ce se credea depăşit în Europa se întoarce cu toată puterea. Cât de serioasă va deveni situaţia pentru NATO depinde de modul în care se va termina războiul din Ucraina. Dacă Ucraina va fi învinsă, Marea Baltică, Republica Moldova sau Georgia ar putea fi următoarele obiective ale imperialismului marca Putin. Dacă Rusia va fi împinsă afară din Ucraina, NATO va trebui să desfăşoare o politică masivă de îndiguire a ei. 

Viitoarea evoluţie a NATO depinde decisiv de cel mai mare şi mai important membru al ei: SUA. Administraţia Biden este ferm de partea alianţei şi nu există aici niciun motiv de îngrijorare. Dar dacă un republican, poate însuşi Donald Trump, va câştiga alegerile prezidenţiale din 2024, atunci NATO va aluneca din nou într-o severă criză. Şi nu este deloc sigur că până atunci europenii vor deveni atât de "suverani", după model francez, încât să se poată apăra singuri.

În acest moment alianţa este plină de vitalitate dar "moartea cerebrală" rămâne o primejdie care nu trebuie subapreciată, mai ales că Trump şi echipa sa ar fi gata să sacrifice Ucraina pentru a veni în întâmpinarea lui Putin.