Opinie: Moscova sub presiune – politica lui Joe Biden față de Rusia | Global | DW | 28.12.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Opinie: Moscova sub presiune – politica lui Joe Biden față de Rusia

În pofida calmului afișat de Vladimir Putin, noul președinte de la Casa Albă va începe să-i îngreuneze acestuia viața cât de curând. Însă Joe Biden a comis deja unele greșeli, consideră Miodrag Soric.

Noi sancţiuni se află în sacul Unchiului Sam, deghizat în Moş Crăciun, destinate Kremlinului

"Noi sancţiuni" se află în sacul Unchiului Sam, deghizat în Moş Crăciun, destinate Kremlinului

La sfârșitul anului 2020, Rusia este mai izolată ca niciodată de la destrămarea Uniunii Sovietice. Moscova se află într-o dispută cu majoritatea vecinilor săi europeni, cu excepția dictatorului din Belarus, Alexandr Lukașenko.

Neîncrederea acestor state are cu siguranță și motive istorice, dar ea este mai mult o reacție la politica externă a Moscovei, pe care viitorul secretar de stat american Anthony Blinken o cataloghează drept ”agresivă”, ”instabilă” și ”aventuroasă”. Acesta dorește tragerea la răspundere a Kremlinului pentru ”acțiunile sale periculoase”, precum desfășurarea trupelor rusești în Ucraina sau sprijinul acordat regimului Assad în Siria.

Moscova continuă să reacționeze cu calm la astfel de anunțuri, însă acest lucru se va schimba dacă Washingtonul va strânge și mai mult șurubul sancțiunilor în 2021. SUA nu au impus încă sancțiuni în reacție la otrăvirea opozantului rus Alexei Navalnîi. Totodată, americanii vor să facă presiuni suplimentare pentru a preveni finalizarea gazoductului Nord Stream 2.

Oameni experimentați la Washington

Cei mai mulți membri ai noii administrații americane nu sunt câtuși de puțin începători, ci au lucrat pentru administrația Obama și dispun – la fel ca însuși viitorul președinte Joe Biden – de experiență în relația cu Vladimir Putin. Washingtonul refuză să împartă lumea în sfere de influență, așa cum a făcut-o în timpul Războiului Rece.

Miodrag Soric, DW

Miodrag Soric, redactor DW

Aceasta înseamnă că, dacă majoritatea populației din Belarus vrea să scape de dictatorul Lukașenko, Moscova nu ar trebui să se amestece. Același lucru este valabil și pentru posibila aderare a Georgiei la NATO. SUA va contracara influența rusească ori de câte ori va putea, iar Moscova nu prea poate face nimic.

Rusia va slăbi din ce în ce mai mult de-a lungul anilor, Kremlinul nereușind în ultimii ani să rezolve unele probleme. Anunțată de Putin, modernizarea economiei bate pasul pe loc. Profiturile băncilor rusești și ale altor companii se topesc. Țara continuă să trăiască din exportul de materii prime. Specialiști ruși bine pregătiți continuă să emigreze. Salariile reale scad de ani de zile, iar capitalul care pleacă din Rusia valoarează miliarde!

În același timp, investițiile companiilor străine sunt și ele în scădere. Pentru rușii obișnuiți, intervențiile militare din Ucraina, Siria sau Libia nu sunt decât o slabă consolare. Ivan Ivanovici, cetățeanul obișnuit, nu se alege cu nimic de pe urma propagandei patriotice întreținute de presa controlată de stat.

Kremlinul își va reconsidera abordarea numai dacă e nevoit. În context, Washingtonul și Europa se pregătesc pentru o confruntare pe termen lung. Însă există cu siguranță și probleme pentru rezolvarea cărora vestul va coopera cu Moscova: lupta împotriva terorismului internațional, restabilirea acordului cu Iranul ori chestiunile climatice. Totuși, principiul de bază, care stabilește că Rusia este un adversar, se menține.

Moscova are nevoie de Beijing

Cum va proceda Rusia? Măcar din motive economice, Moscova trebuie să se bizuie și mai accentuat pe China. Rolurile sunt clar stabilite: gigantul economic China şi, de cealaltă parte, partenerul rus aflat în dificultate. Puterea militară a Rusiei schimbă prea puțin aceste coordonate de politică externă.

Alianţa NATO este cu mult mai puternică. Mai ales acum, când Biden și europenii vor să colaboreze mai strâns în planul politicii externe. Deși este izolată, Moscova își romanțează situația, după cum lesne s-a observat la conferința de presă anuală a lui Vladimir Putin, care se pare că a pierdut demult contactul cu realitatea.

Șoimul Biden

În lumea modernă, puterea este definită în primul rând din punct de vedere economic. Or, din această perspectivă, se vede limpede durerea Rusiei. Desigur, și Occidentul suferă din pricina pandemiei. Însă, la scurtă vreme după încheierea acesteia, va urma un puternic reviriment economic. Între timp, chiar dacă Europa și SUA tipăresc euro și dolari din răsputeri, încrederea la nivel mondial în puterea lor economică rămâne puternică.

La fel de adevărat este că Joe Biden, în calitate de senator și vicepreședinte, a contribuit la luarea multor decizii greșite. Să ne amintim doar de intervențiile americane în Libia și Irak. În Partidului Democrat, el a fost întotdeauna unul dintre șoimii politicii externe. Peste câteva săptămâni va fi președinte, având șansa de a arăta că a învăţat din greșelile trecutului.