Opinie: Eurovision nu este apolitic | Europa | DW | 15.05.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Eurovision

Opinie: Eurovision nu este apolitic

Victoria Ucrainei la ESC din Torino a arătat din nou că acest concurs muzical nu este apolitic. Este bine că e aşa, consideră Andreas Brenner.

Ucraina a câştigat pentru a treia oară Eurovision Song Contest. Ţara se confruntă în prezent cu cea mai barbară invazie de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, dar a luat totuşi parte la competiţie. E la fel de incredibil ca şi organizarea unei mari petreceri în Europa, în timp ce un război brutal face ravagii în centrul continentului.

Prin victoria Ucrainei, Eurovision Song Contest s-a eliberat de dilema în care se afla, luând o poziţie politică clară. Kalush Orchestra a simplificat mult lucrurile pentru ESC. Ucrainenii au prezentat la Torino un spectacol extraordinar, pe care spectatorii l-au răsplătit cu punctajul maxim. Nu vom afla niciodată dacă piesa "Stefania" ar fi câştigat ESC în alte circumstanţe. Totuşi, juriile naţionale i-au plasat pe ucraineni "doar" pe locul patru.

Dar spectatorii nu puteau alege altceva. În primul rând Ucraina are nevoie de tot sprijinul posibil, după cum a subliniat şi şeful formaţiei, Oleh Psiuk. În al doilea rând, Eurovision Song Contest este sinonim cu convieţuirea paşnică, autodeterminarea şi cu bucuria de a trăi. Armata preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, tocmai încearcă să distrugă toate acestea.

ESC nu a fost niciodată apolitic

Voturile în favoarea Ucrainei au fost un mesaj clar adresat Rusiei: Europa şi Australia, care a participat şi ea la ESC, nu vor accepta niciodată războiul. Aceasta a fost o decizie politică şi o decizie corectă. Oricum, competiţia muzicală nu a fost niciodată apolitică. Să nu uităm că la prima sa ediţie, cea din 1956, au luat parte la ea ţări care cu doar 11 ani în urmă fuseseră adversare în cel de-al Doilea Război Mondial. Acela a fost un act politic. Prima victorie germană la Eurovision a avut loc în 1982, când cântecul "Ein bisschen Frieden" (Un pic de pace) al lui Nicole a nimerit spiritul epocii de atunci şi al mişcării pentru pace.

Andreas Brenner

Andreas Brenner

Prăbuşirea cortinei de fier a deschis Europei de Est drumul spre ESC. În repetate rânduri, ţări participante au purtat şi în cadrul Eurovision Song Contest dispute politice. Şi Rusia şi Ucraina. Dar victoria ucrainencei Jamala la ediţia din 2016, desfăşurată la Stockholm, cu piesa "1944", a demonstrat de partea cui s-a poziţionat Europa după anexarea Crimeei.

Rusia nu are deocamdată ce căuta la ESC

1944 a fost anul în care tătarii din Crimeea au fost deportaţi din peninsulă, la ordinul lui Stalin. Dar, spre deosebire de "1944", "Stefania" nu are niciun mesaj politic ascuns, care ar fi de altfel interzis, potrivit regulamentului ESC. "Stefania" este o declaraţie de iubire adresată mamei, cântată în limba ucraineană, un amestec de rap şi folk. Este încă un exemplu de cultură şi identitate ucraineană, cu multe faţete, a cărei existenţă este contestată de Vladimir Putin.

Prin sprijinul oferit Ucrainei, Eurovision Song Contest a demonstrat că această ţară face parte din familia europeană. Iar îndemnurile de ajutorare a ucrainenilor au fost interpretate de organizatorul concursului, European Broadcasting Union, drept gest umanitar - ştiind prea bine ce emoţii stârneşte războiul din Ucraina în rândul participanţilor şi oamenilor din Europa.

În această familie nu există loc pentru Rusia. La presiunile mai multor membri ai EBU, ea a fost exclusă din ESC imediat după invadarea Ucrainei. Pentru a se putea reîntoarce în cadrul concursului, Rusia va trebui să se "deputinizeze". Aceasta va dura ani, fiindcă ostilitatea faţă de valorile europene, care sunt valori universale, are rădăcini adânci în majoritatea societăţii ruse.

Dar poziţionarea politică clară a Eurovision Song Contest nu înseamnă că întrecerea muzicală poate fi instrumentalizată de politicieni. Fanii ESC sunt suficient de isteţi pentru a nu se lăsa luaţi sub tutelă de politicieni. Ei iau singuri decizii, inclusiv politice. Spiritul liber al Eurovision Song Contest este şi cheia succesului său, nu doar în rândul fanilor.

Respect pentru Ucraina - şi la următorul ESC

Iar dacă ne-am amuzat pe seama "Lupilor" norvegieni, a patosului exagerat al unor balade, a unei artiste din Serbia care şi-a spălat mâinile pe scena ESC este OK. Distracţia e ceva firesc sâmbătă seara. Iar distracţia poate înceta rapid, după cum a demonstrat şi invazia rusă. Această invazie a făcut ca numeroşi ucraineni să nu mai aibă chef de Eurovision Song Contest. Fiindcă e de neînchipuit ca ei să se fi bucurat la fel de mult de seara trecută ca spaniolii, polonezii sau italienii.

Victoria trupei Kalush Orchestra mai are încă un gust amar. Ţara câştigătoare are dreptul de a organiza ediţia viitoare a ESC. La cât de distrusă este în prezent Ucraina, pare imposibil, chiar dacă războiul s-ar încheia rapid şi Rusia nu ar mai bombarda oraşele ucrainene.

Probabil că altă ţară va organiza următoarea ediţie a Eurovision Song Contest, probabil Marea Britanie, care s-a clasat pe locul doi. EBU va găsi o soluţie. Dar aceasta trebuie să fie în aşa fel încât realizărilor Ucrainei să li se acorde respectul cuvenit, aşa cum au făcut şi spectatorii la ESC 2022.