Opinie: Coronavirus - mai mult respect pentru justiţie, vă rog! | Germania | DW | 14.11.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Opinie: Coronavirus - mai mult respect pentru justiţie, vă rog!

Politicienii atacă justiţia atunci când judecătorii aprobă demonstraţiile care degenerează. Dar ei nu îşi văd greşelile proprii, consideră Marcel Fürstenau.

Participant la demonstraţia de la Leipzig

Participant la demonstraţia de la Leipzig, împotriva măsurilor de combatere a pandemiei

Ce bine se aseamănă aceste imagini! Multe mii de oameni care nu păstrează distanţa, mai nimeni nu poartă mască pentru a se feri de o eventuală infectare cu coronavirus. Şi apoi mai sunt şi violenţele. Este ceea ce s-a întâmplat la Leipzig pe 7 noiembrie şi cu câteva luni înainte, pe 29 august, la Berlin.Totul sub protecţia libertăţii de a se aduna şi a protesta? Nu, ci mai degrabă sub acest pretext. Cei mai mulţi demonstranţi au abuzat de dreptul la libera exprimare prin provocări şi rea-voinţă.

Preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier a punctat situaţia spunând că libertatea de a demonstra nu este "libertatea de a-i periclita pe alţii". Dar nici preşedintele german nu dispune de reţeta care să garanteze desfăşurarea paşnică a demonstraţiilor. Încălcări şi ciocniri vor exista mereu. Cu toţii ştim asta. Şi totuşi nicio persoană cu gândire democratică nu ar ajunge vreodată la ideea îngrădirii dreptului fundamental de a demonstra.

Tribunalele trebuie să cântărească situaţia - ceea ce şi fac!

Dar tot mai multe voci solicită, în vreme de pandemie, îngrădiri. De înţeles, în contextul imaginilor deranjante transmise de la demonstraţiile din ultimele luni. Nu se poate spune că tribunalele permit mereu absolut tot. Fiecare decizie este îndelung cântărită. Astfel încât la Leipzig, Tribunalul Adminsitrativ din Saxonia a limitat numărul de participanţi la 16.000, pentru a permite păstrarea distanţei între participanţi, cel puţin la nivel teoretic, în centrul oraşului, în piaţa Augustus.

Şi totuşi, primarul din Leipzig, Burkhard Jung, s-a declarat "revoltat" de decizia de a permite desfăşurarea protestului chiar în centrul oraşului. Dacă ar fi fost după el, demonstraţia putea să aibă loc la marginea metropolei. Pe terenul expoziţional, de exemplu, acolo unde nimeni nu ar fi aflat de acest eveniment. Dar acest hatâr nu i-a fost acceptat, din fericire, de judecătorii care refuză indicaţii politice. Şi nici nu este vorba despre vreo decizie "iresponsabilă", după cum s-a grăbit să critice ministrul de interne din Saxonia, Roland Wöller.

Poliţia trebuia să intervină

Marcel Fürstenau

Marcel Fürstenau

Ambii politicieni - social-democratul Jung dar şi creştin-democratul Wöller - dau dovadă de o înţelegere discutabilă a democraţiei. Dorinţa de a beneficia de o decizie în interes propriu este legitimă, dar atacul retoric nestăvilit asupra justiţiei este lipsit de respect. Mai rău chiar: se încearcă manipularea faptelor şi a responsabilităţilor. Curtea Administrativă Superioară a ţinut clar cont de solicitările autorităţilor sanitare şi de prognozele poliţiei.

Fiecare demonstrant beneficia de şase metri patraţi, suprafaţa necesară pentru a menţine distanţa impusă de reglementările pentru combaterea răspândirii coronavirusului. Această condiţie era respectată prin limitarea participării la maxim 16.000 de persoane. Faptul că, foarte probabil, la proteste au luat parte mai mulţi oameni nu poate fi trecut în contul justiţiei. Poliţia era cea care trebuia să controleze şi interzică adunarea unui număr mai mare de participanţi decât cel aprobat de judecători. Ceea ce nu s-a întâmplat. Şi nici aici nu este de vină justiţia.

Încrederea în justiţie este indispensabilă într-o democraţie

În cele din urmă rămâne impresia fatală că mai toţi factorii implicaţi au ieşit în pierdere. Poliţia a acceptat iniţial participarea unor persoane fără masca obligatorie şi nu i-a reţinut  pe demonstranţii agresivi, de extremă dreaptă, care au continuat să mărşăluiască pe străzile oraşului după dispersarea demonstraţiei. Nu este corect să acuzi justiţia de această degenerare a situaţiei. Cine reacţionează astfel sădeşte practic îndoiala în independenţa justiţiei. Comparativ cu Polonia sau Ungaria, în Germania nu există niciun motiv în acest sens. 

În cele două ţări est-europene, guvernele supra-potente şi majorităţile parlamentare conforme au distrus pe termen lung balanţa dintre executiv, legislativ şi justiţie. Democraţiile mai vechi par a fi protejate în faţa acestor imixtiuni. Putem observa asta acum în SUA, unde învinsul în alegeri, Donald Trump, nu reuşeşte să convingă tribunalele de necesitatea renumărării voturilor. Încrederea în justiţie este fundamentală pe termen lung într-o societate pluralistă, chiar şi atunci când deciziile nu sunt pe placul tuturor. Pentru democraţi o astfel de atitudine trebuie să fie de la sine înţeleasă. Critica este binevenită, dar nu şi denigrarea!