1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Opinie: Competiție cu AUR, de frica Ungariei?

30 mai 2023

În România, începe întrecerea pentru discursul naționalist, după ce președinta Ungariei a fost la pelerinajul de la Șumuleu Ciuc și și-a încheiat mesajul cu ultimul vers al imnului secuiesc.

https://p.dw.com/p/4Rx4k
Președinta Ungariei, Katalin Novak (imagine din 2022)
Președinta Ungariei, Katalin Novak (imagine din 2022) Imagine: Szilard Koszticsak/AP Photo/picture alliance

„Nu lăsa să piară Ardealul, Dumnezeul nostru!” a scris Katalin Novak pe rețelele sociale alături de un clip video în care o mulțime de maghiari, mulți purtând copii în brațe sau pe umeri, cântau acest imn vechi de mai bine de o sută de ani. Versurile sunt, însă, benigne, iar ceremonia de la Șumuleu Ciuc face parte din tradiția de sute de ani a secuilor. Papa Eugen al IV-lea a binecuvântat primul pelerinaj în 1444 pentru strângerea banilor necesari terminării catedralei franciscane, a cărei construcție începuse cu câțiva ani mai înainte. De atunci încoace, în a 50-a zi după Paști, de Rusalii, la Șumuleu Ciuc se strâng maghiarii catolici pentru a sărbători împreună, dar și pentru a fi parte la minunile legendare pe care le-ar face Fecioara Maria aflată la Catedrala din Ciuc: înaltă de peste doi metri, sculptată în lemn de tei aurit în jurul anului 1500, este cea mai mare statuie făcătoare de minuni din lume. 

Președinta Ungariei, Katalin Novak, de religie reformată, a fost la Șumuleu ca reprezentantă simbolică a Budapestei, iar lângă ea s-au aflat principalii lideri ai UDMR. Nimeni nu a vorbit, însă, despre autonomie, despre Trianon, despre istoria Transilvaniei, care până în 1918 a fost sub administrația Imperiului Habsburgic, președinta nu a venit cu o eșarfă a Ungariei Mari și nici nu a vorbit despre trecutul glorios al țării sale. Ceremonia de la Șumuleu Ciuc a fost religioasă, poate cu accente culturale nostalgice, dar fără conotații politice evidente. 

Doar cine nu a citit Imnul secuilor poate crede că sub versurile lui s-ar ascunde metafore sângeroase. Doar cine vrea neapărat să incite spiritele - și așa încinse de propaganda AUR - face din pelerinajul de la Șumuleu Ciuc un prilej de revanșă naționalistă. Ministerul de Externe a fost primul care a ripostat, subliniind că „au fost lansate mesaje publice neadecvate”, exprimându-și „dezaprobarea fermă”, insistând că „astfel de declarații nu corespund dezideratului promovării unei relații pragmatice”. Nu e prea clar ce anume l-a deranjat pe șeful diplomației române, de aceea reacția Externelor se înscrie mai degrabă în zona politicii de campanie electorală. Destul de des, miniștrii autohtoni de Externe au făcut propagandă naționalistă în timpul campaniilor electorale, mai ales în anii 90.

Imediat după indignarea diplomației a venit și cea a liderului PSD, Marcel Ciolacu: „Doamna Novak, fiți fără grijă! Dumnezeu nu va lăsa vreodată ca Transilvania să aibă alt destin decât acela scris cu sângele milioanelor de români: să fie sufletul etern al națiunii române”. Președintele social-democraților transmite odată cu acest mesaj nu doar ignoranța sa în privința provinciei multietnice, ci și intenția partidului de a intra în competiție cu AUR, urmându-l pe George Simion care vorbește în clișee similare: „Transilvania a fost, este și va fi românească. Vizitele acestea neoficiale, tot mai dese, urmate de provocări, arată complicitatea actualilor conducători cu forțele șovine”.

Practic nu e vorba despre niciun fel de provocări de data aceasta, dar pentru naționaliștii din elita politică sau guvernamentală autohtonă, sensul istoriei este inversat, iar ungurii, indiferent ce-ar face, rămân dușmanii de serviciu, pretext pentru alarme artificiale și pentru false indignări. Adesea acuzațiile naționaliste se rostogolesc ca niște bulgări de zăpadă, care cresc din nimic pe măsură ce părțile implicate se ambalează tot mai mult. Adevărul devine în cele din urmă irelevant. 

PSD are un trecut alarmant, care ar putea fi reeditat. Nu ca în 1990 în vremea conflictului de la Târgu-Mureș, ci mai degrabă ca în 2000, când PSD și PRM se întreceau în derapaje și se înțelegeau pe sub masă: în așa fel încât în finalul prezidențialelor au rămas doar Ion Iliescu (PSD) și Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare).

Sabina Fati
Sabina Fati Sabina Fati scrie pentru DW din 2020.