1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Annalena Baerbock la Moscova: dezarmare verbală

Roman Goncharenko
19 ianuarie 2022

Annalena Baerbock a stăpânit cu aplomb călătoria inaugurală în calitate de ministru german de externe la Kiev și Moscova. Însă adevărata probă de foc mai urmează, crede Roman Goncharenko.

https://p.dw.com/p/45jFh
Annalena Baerbock
Annalena Baerbock Imagine: Janine Schmitz/photothek.de/picture alliance

"Am trăit s-o vedem și pe asta: nemții încearcă să-i oprească pe ruși să invadeze Ucraina": astfel se vorbea în Ucraina în timpul anexării Crimeei în 2014 și al diferitelor runde de negocieri privind estul acestei țări. În aceste zile, din păcate, vorba de mai sus este din nou de actualitate, după cum relevă prima călătorie a noului ministru federal de externe Annalena Baerbock la Kiev și Moscova. Prioritatea este prevenirea unui nou război.

Însă tensiunea a fost deosebit de ridicată nu numai din cauza trupelor rusești de la granița cu Ucraina și a amenințărilor Moscovei la adresa Vestului.

Roman Goncharenko
Roman Goncharenko

În marja reuniunii au circulat nenumărate speculații privind o posibilă confruntare între Baerbock și veteranul Lavrov, ministrul rus de externe: o va eclipsa și timora experimentatul diplomat de carieră rus pe mult mai tânăra politiciană germană, așa cum a făcut acum câteva luni cu comisarul european pentru afaceri externe Josep Borrell? Va avea loc între aceștia un schimb de replici dur, cum s-a întâmplat cu predecesorul lui Baerbock, Heiko Maas? Va fi Baerbock la fel de dură în argumentele sale cum a fost în trecut în emisiunile televizate?

Pe urmele lui Merkel 

Surpriză: nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. La conferința de presă comună de marți de la Moscova, Baerbock a practicat dezarmarea verbală, a subliniat punctele comune în domeniul cultural și economic și a transmis mesajele sale politice cu încredere și calm; a făcut apel la dialog și diplomație în conflictul dintre Rusia și Ucraina și nu a făcut economie de critici la adresa politicii interne rusești. De pildă, Baerbock l-a menționat pe politicianul de opoziție Alexei Navalnîi, încarcerat, dar și organizația pentru drepturile omului "Memorial", recent dizolvată. 

Cuvintele lui Baerbock despre nevoia continuă de gaz rusesc au fost probabil deosebit de plăcute pentru Lavrov. Șefa diplomației germane a ocolit cu abilitate întrebarea despre controversatul gazoduct Nord Stream 2 - pe care Baerbock îl pusese în discuție pe când era politician de opoziție - făcând referire la acordul de coaliție și la legislația europeană în domeniul energiei. Reacția a fost rezonabilă, dacă ținem cont de faptul că Baerbock dorește să rămână în dialog cu rușii. Apariția sa la Moscova amintește izbitor de modul în care Angela Merkel a acționat întotdeauna față de Rusia: cu obiectivitate, cu respect, dar și cu critici clare. Jos pălăria.

La rândul său, Lavrov a renunțat la ironiile sale obișnuite, a repetat mesajele anterioare și a semnalat disponibilitatea de a îmbunătăți relațiile cu Berlinul, care au atins recent un minim istoric. Un lucru este clar: Moscova nu are niciun interes să pericliteze imediat relațiile cu noul guvern german.

Berlinul trebuie să se implice mai mult

Contrar așteptărilor, această călătorie nu a fost încă o adevărată probă de foc pentru Baerbock, ci doar începutul unui turneu diplomatic. În zilele următoare, ministrul de externe german intenționează să se deplaseze din nou în Ucraina, de data aceasta până în est, unde va vizita, împreună cu omologul francez, zonele din apropierea liniei de facto a frontului. Baerbock vrea să reînvie formatul Normandia, după ce, marți, a încercat să pună bazele pentru acest deziderat. Nu putem decât să sperăm că intenția sa va avea sorți de izbândă.

Atât în Ucraina, cât și în Rusia, șefa diplomației germane a amintit de părțile întunecate ale trecutului Germaniei în cele două țări. La Kiev, Baerbock a reiterat refuzul Germaniei de a livra arme Ucrainei, în pofida insistențelor Kievului. Pe bună dreptate, căci Germania ar trebui mai degrabă să exercite o presiune economică mai puternică asupra Moscovei, în loc să furnizeze arme Kievului și, astfel, muniție pentru propaganda rusă.

În viitor, Ucraina va sublinia, just, cu și mai multă tărie, că responsabilitatea germană pentru crimele naziste din Uniunea Sovietică nu e valabilă doar față de Moscova, ci și față de Kiev. Cu alte cuvinte, fie și numai din perspectiva responsabilității istorice, Berlinul trebuie să manifeste o mai mare implicare. Poate că germanii sunt, într-adevăr, singurii care mai pot împiedica Rusia să înceapă un nou război în Ucraina.