Opinia invitatului DW: Europa, trezește-te! | Europa | DW | 04.12.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Opinia invitatului DW: Europa, trezește-te!

Separatiștii îndreaptă Bosnia și Herțegovina spre dezastru. Comunitatea internațională trebuie să oprească acest lucru. În Balcanii de Vest, UE își apără și propriile valori, afirmă Christian Schwarz-Schilling.

Paris, 1995: semnarea Acordului de la Dayton

Paris, 1995: semnarea Acordului de la Dayton

Anul trecut, pe vremea aceasta, s-a sărbătorit cea de-a 25-a aniversare a Acordului de Pace de la Dayton, care a pus sfârșit teribilul război din Bosnia și Herțegovina. În clipa de față, situația este fix pe dos: dacă politica iresponsabilă a conciliatorismului continuă, această țară ar putea cunoaște un nou război. 

La acea vreme, comunitatea internațională, cu precădere SUA, a oprit un război care a provocat genocidul de la Srebrenica comis de autoproclamata Republika Sârpska (RS). La sfârșitul lunii iulie a acestui an, austriacul Valentin Inzko, Înalt Reprezentant aflat la final de mandat, a introdus o extindere a Codului Penal care incriminează negarea genocidului de la Srebrenica și glorificarea criminalilor de război.

Valentin Inzko

Valentin Inzko

Sub conducerea lui Milorad Dodik, reprezentantul sârbilor bosniaci în conducerea Bosniei și Herțegovinei, această lege a fost imediat respinsă, reacții de respingere și acțiuni ilegale apărând în Republica Srpska. Sârbii bosniaci s-au retras din instituțiile statale din Bosnia și Herțegovina și solicită retragerea așa-numitei legi Inzko. Astfel, aceștia blochează și șantajează statul Bosnia și Herțegovina. Este, practic, o lovitură de stat.

Spirala divizării

De când și-a preluat mandatul, noul Înalt Reprezentant, germanul Christian Schmidt este insultat în mod public și funcția lui ignorată de către liderii sârbi bosniaci. În acest demers, ei se bucură de sprijinul Rusiei și al Chinei, care oricum vor desființarea Biroului Înaltului Reprezentant, cea mai înaltă autoritate a Acordului de la Dayton pentru implementarea civilă a tratatului de pace.

Spirala divizării Republicii Srpska, recte presiunea și șantajul pe care Dodik le exercită asupra statului Bosnia și Herțegovina este mai amenințătoare ca niciodată.
Două decizii ale Curții Constituționale din Bosnia și Herțegovina privind proprietatea de stat au fost respinse în mod ilegal de către parlamentul Republicii Srpska.

Iar de câteva săptămâni, Dodik amenință că va separa Republica Srpska de armata de stat, de sistemul judiciar și de instituțiile fiscale, făcând-o astfel de facto independentă. 

O decizie în acest sens urmează să fie luată în parlamentul Republicii la 10 decembrie. Or, Dodik nu este interesat de faptul că această mișcare încalcă Acordul de Pace de la Dayton, dar și legea fundamentală a Bosniei și Herțegovina.

Planurile vizând Serbia Mare nu au fost uitate

Începe să fie limpede pentru toată lumea că a fost depășită o ”linie roșie”, în vreme ce cuvântul ”război” face înconjurul lumii.

Comunitatea internațională, care ar trebui să impună imediat sancțiuni severe împotriva lui Dodik, ezită să întreprindă acest pas. Dodik poate să distrugă statul Bosnia și Herțegovina cu ideologia sa etno-naționalistă fără nicio piedică.

Christian Schwarz-Schilling, aici în timpul unei întâlniti cu primăriţa oraşului Sarajevo, Benjamina Karic

Christian Schwarz-Schilling, aici în timpul unei întâlniti cu primăriţa oraşului Sarajevo, Benjamina Karic

În ultimii zece ani, cu un Dodik din ce în ce mai cinic, susținut pe fundal de președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, regiunea Balcanilor de Vest a devenit câmpul de manevră al marilor puteri. Dodik însuși a arătat recent, într-un interviu acordat cotidianului britanic ”The Guardian” (29.11.2021), că se bucură de sprijinul Rusiei și al Chinei. 

Se afirmă în mod deschis că planul unei Serbii Mari, care în anii '90 s-a soldat cu 2,5 milioane de refugiați și a ucis circa 100.000 de persoane, este mai actual ca niciodată. Devine din nou clar că guvernele naționaliste ale Croației și Serbiei nu au renunțat niciodată complet la obiectivul lor de a împărți Bosnia și Herțegovina între ele. Iar acest plan este promovat activ în clipa de față. 

Sancțiuni unitare

Cu groază mă simt transportat înapoi în anii ´90, când a izbucnit un război teribil, în vreme ce comunitatea internațională a stat mult timp cu mâinile în sân. Însă ce face comunitatea internațională astăzi?

Știm că Bosnia și Herțegovina se îndepărtează de evoluțiile democratice din 2006, iar comunitatea internațională are o mare responsabilitate în privința aceasta. Sancțiunile precum cele impuse de SUA împotriva lui Dodik nu vor avea prea mult efect câtă vreme UE, care dispune și ea de toate mecanismele necesare pentru a impune sancțiuni, nu va urma exemplul american. 

Este drept că, pentru aceasta, ar fi necesar acordul a cel puțin 15 dintre cele 27 de țări ale UE. La ultima conferință a miniștrilor de externe ai UE, care a avut loc la 15 noiembrie la Bruxelles, șeful diplomației germane, social-democratul Heiko Maas, a sugerat că, în perspectivă, ar trebui să fie luată în considerare o abordare mai dură, fiind necesară sancționarea celor care pun la îndoială structurile statului și încearcă să incite oamenii unii împotriva altora prin mesaje de ură (vezi ediția ziarului TAZ din 17.11.2021).

Politică de conciliere

 Milorad Dodik

Milorad Dodik

Însă nu s-a ajuns la niciun acord în această chestiune. Germania a fost 
pentru, Ungaria a fost împotrivă. Iar semnele unui astfel de conciliatorism, aplicat ani de zile față de Bosnia și Herțegovina, nu sunt câtuși de puțin bune. Dimpotrivă. 

Poate cel mai bun exemplu în acest sens îl reprezintă discuțiile pe tema reformei legislației electorale purtate în prezent de Matthew Palmer, reprezentantul special al SUA pentru reforma legislației electorale în Bosnia și Herțegovina, și Angelina Eichhorst de la Serviciul European de Acțiune Externă, care se află în Bosnia și Herțegovina pentru a treia oară, într-un timp scurt.

Într-un mod foarte netransparent și sub presiune, ambii oficiali încearcă să realizeze reforma legii electorale în Bosnia și Herțegovina. De ce încearcă să facă acest lucru acum, când țara se află în cea mai gravă criză de la sfârșitul războiului, este de neînțeles și nu creează încredere. În loc să impună sancțiuni celor care blochează și amenință statul, ei caută o modalitate de a-I mulțumi pe extremiști.

O agendă discretă vizând divizarea?

La fel ca mulți cetățeni din Bosnia și Herțegovina, dar și ca reclamanți Jakob Finci și Azra Zornic, care așteaptă din 2009 și 2014 punerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, cred la rândul meu că alegerile din 2022, asemenea tuturor celor anterioare, pot fi organizate în baza legii electorale existente. 
Numai atunci, fără presiuni, ci în mod transparent și cu participarea tuturor părților societății, ar trebui schimbată constituția discriminatorie a Bosniei și Herțegovinei, creându-se condițiile pentru reforma legii electorale. Nu invers!

Actualmente este mult mai important să evităm diversele tentative de divizare a Bosniei și Herțegovina. Esențială trebuie să fie stabilizarea statului, dar nu în detrimentul valorilor democratice. Or, reformarea legii electorale cu o și mai mare aprofundare etnică torpilează acest deziderat.

Se pare însă că obiectivul comunității internaționale nu include schimbări cu adevărat esențiale, capabile să asigure o bază pentru dezvoltarea democratică ulterioară a țării, ci că există o altă agendă în fundal vizând divizarea țării. 

Nu miră, deci, că Palmer și Eichhorst sunt criticați pentru că au colaborat cu croații bosniaci din partidul naționalist HDZ (Uniunea Democrată Croată). În ceea ce privește legea electorală, HDZ susține propuneri pe criterii etnice, contribuind astfel la sporirea discriminării, la o nouă divizare și astfel, grăbind sfârșitul Bosniei și Herțegovinei.

A nu se permite dublul standard

Un război balcanic soldat cu numeroase victime

Un război balcanic soldat cu numeroase victime

Votul din 29.11.2021 din Parlamentul Bosniei și Herțegovinei confirmă această perspectivă. Iată că parlamentarii din RS s-au reunit în parlament pentru prima dată din iulie și, alături de colegii din HDZ croați, au încercat să anuleze legea Inzko împotriva negării genocidului. 

Faptul că sârbii bosniaci și croații bosniaci neagă genocidul bosniacilor și îi sărbătoresc pe criminalii de război condamnați, chiar și la 26 de ani de la sfârșitul războiului, arată în mod urgent că în toți acești ani nu s-a făcut niciun pas înainte în ceea ce privește valorile și principiile UE. Că și Croația, în calitate de membru al UE, susține acest lucru, este de-a dreptul stupefiant.

Acum, numai comunitatea internațională mai poate opri acest dezastru și pe cei care atacă ordinea constituțională a statului. Valorile europene și drepturile omului sunt apărate astăzi în Bosnia și Herțegovina în numele întregii UE. Dacă UE eșuează aici, incert devine însuși viitorul ei democratic. 

Nu trebuie să închidem ochii în fața șantajului și nu trebuie să permitem standarde duble în ceea ce privește drepturile omului, ci să luăm atitudine prin intermediul valorilor noastre. Din acest motiv fac apel la comunitatea internațională - UE, Marea Britanie și SUA - și mai ales la Germania, să intre în acțiune și să prevină cât mai curând posibil catastrofa spre care se îndreaptă Bosnia și Herțegovina!

Prof. Dr. Christian Schwarz-Schilling a fost Înalt Reprezentant și Reprezentant Special al UE în Bosnia și Herțegovina între 2006-2007. Din 1982 până în 1992, politicianul creștin-democrat a deținut funcția de ministru federal al Poștei și Telecomunicațiilor. A demisionat în semn de protest față de poziția guvernului federal în războiul din Bosnia.