Operaţiunea Samson: submarine germane pentru Israel

Săptămânalul Der Spiegel relatează, în cel mai recent număr, că submarinele fabricate în nordul Germaniei, la Kiel, şi achiziţionate de către Israel ar fi fost, după recepţia lor de către cumpărător, înzestrate cu arsenal nuclear. Guvernul federal "nu comentează speculaţii privitoare la posibile înarmări ulterioare", a explicat purtătorul de cuvânt al Cancelariei de la Berlin, Steffen Seibert; iar cei mai mulţi dintre cei invitaţi să analizeze subiectul par a spune că ce fac israelienii cu submarinele este strict treaba statului evreu.

Existenţa unui arsenal atomic israelian este un secret public, chiar dacă autorităţile statului evreu spun mereu răspicat că refuză în egală măsură să confirme şi să infirme astfel de informaţii. Estimările experţilor militari vorbesc despre circa 2-300 de focoase nucleare aflate în dotarea Israelului, specialiştii folosind sintagma "bombele din pivniţă".

În Israel, subiectul este, oficial, tabu. Aceasta şi pentru că o recunoaştere oficială a deţinerii de arme nucleare ar obliga aliaţii statului evreu la o reacţie - şi, probabil, ar angrena o derulare mai dificilă a unor afaceri de genul tranzacţiei cu submarine care face subiectul dezbaterii declanşate de săptămânalul Der Spiegel prin publicarea materialului despre aşa numita "operaţiune secretă Samson".

De amintit că livrarea a 200 de tancuri Leopard către Arabia Saudită (operaţiune devenită publică în vara lui 2011) a stârnit reacţii vehemente la adresa executivului federal, dată fiind natura nu neapărat democratică a regimului care a cumpărat vehiculele militare - îndoială amplificată de dezvăluirile legate de intervenţia trupelor saudite în reprimarea rebeliunii din Bahrein.

"Relaţia specială"

Germania are, de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, ca misiune de stat asigurarea securităţii Israelului. "Este o responsabilitate istorică", a amintit purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin, Steffen Seibert. O responsabilitate atât de importantă, încât sprijinul acordat statului israelian se face la preţuri promoţionale.

Se ştie că submarinele - din clasa Delfin, cu o valoare estimată de 400 de milioane de euro bucata - au fost special fabricate pe măsura necesităţilor militare ale Israelului; dar nimeni nu a dorit să lămurească dacă această operaţiune de adaptare a inclus şi montarea purtătoarelor de focoase nucleare.

Reprezentanţii opoziţiei social-democrate germane - care nu contestă implicarea federală în asigurarea securităţii Israelului - doresc să afle, însă, dacă producătorul din Kiel a avut prin contract obligaţia de a instala lansatoarele de rachete sau acestea au fost montate la bordul submarinelor după ce s-a operat livrarea către client, a explicat pentru Deutsche Welle expertul SPD pentru politici externe, Rolf Mützenich. În schimb, liderul post-comuniştilor Gregor Gysi este de părere că "relaţia specială a Germaniei cu Israelul ar permite multe, dar nu şi livrarea de submarine".

În replică, în Israel, premierul Benjamin Netanyahu a vorbit, într-un interviu acordat cotidianului german de mare tiraj Bild, despre o "tehnologie decisivă în misiune defensivă a ţării" şi despre "o confirmare a angajamentului asumat de Germania faţă de statul Israel".

De altfel, în acelaşi ton cu "misiunea defensivă" la care s-a referit Netanyahu, presa germană remarcă, în comentariile publicate astăzi, că o eventuală amplasare a focoaselor nucleare la bordul submarinelor n-ar reprezenta altceva decât o măsură strategică de eventuală ripostă a Israelului. Ea ar surveni în cazul în care împotriva statului evreu - mai precis, asupra spaţiului său terestru - ar fi lansat un atac de aceeaşi natură.

Alternativa chineză

Presa germană mai notează că pe piaţa internaţională ar exista suficientă cerere pentru submarine de producţie germană şi dă exemplul Pakistanului (o altă putere nucleară de pe continentul asiatic).

Preţul tehnologiei germane este, însă, destul de ridicat, motiv pentru care nu ar fi exclus ca Islamabadul, unul dintre potenţialii cumpărători, să opteze pentru variante alternative - fie să achiziţioneze submarinele de origine germană ale falimentarei Grecii, fie să achiziţioneze aparate noi fabricate în China.

Oferta Beijingului este la aproape jumătate din preţul submarinelor germane - dar, e drept, diferenţa de calitate şi tehnologie se ridică la nivelul costurilor suplimentare; în plus, Republica Populară nu are scrupulele Republicii Federale, astfel că livrarea se face fără complicaţiile birocratice pe care le generează pretenţia Parlamentului german de a controla activitatea industriei naţionale de armament.