Olaf Scholz: ”Atacul Rusiei asupra Ucrainei este cea mai mare catastrofă a vremurilor noastre” | Germania | DW | 07.05.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Olaf Scholz: ”Atacul Rusiei asupra Ucrainei este cea mai mare catastrofă a vremurilor noastre”

Puține minți luminate ar fi putut anticipa evenimentele puse în mișcare de Rusia, a afirmat, vineri, cancelarul Olaf Scholz. Iar ministrul de Externe federal Annalena Baerbock înțelege ”frica de un război nuclear”.

Cancelarul federal Olaf Scholz

Cancelarul federal Olaf Scholz

În cuvântarea rostită vineri la Clubul Übersee, o asociație promovând legăturile între mediul de afaceri și cel științific, cancelarul federal al spus:
 
”Putin și regimul său produc inclusiv o ruptură și de natură civilizațională și o ieșire deliberată din comunitatea internațională, pe care puțină lume le-ar fi putut anticipa în secolul 21. Acest semnal face cu neputință o simplă revenire la status quo anterior. În urma acestui război de agresiune, lumea nu va mai fi cea de odinioară. Ea deja s-a schimbat”. 
 

Preşedintele rus Vladimir Putin

Preşedintele rus Vladimir Putin

Pe fondul interdependențelor internaționale de după 1989, a mai arătat cancelarul federal, numeroase ”minți luminate” au considerat imposibilă o atare escaladare. ”Privită dintr-o perspectivă rațională, interdependența strânsă a economiilor naționale face conflictele armate atât de costisitoare încât niciunul dintre actorii implicați nu ar trebui să se gândească să recurgă la acest mijloc”, a subliniat Scholz.
 
Potrivit politicianului social-democrat, fost primar al orașului Hamburg, logica rațională a raportului costuri-beneficii se estompează atunci când ”actori iraționali, din cauza unei iluzii ideologice, spulberă ideea de cooperare. Ideologia imperialistă și revanșardă a lui Putin despre puterea și măreția Rusiei înseamnă mai mult pentru acesta decât bunăstarea propriului popor”. 

Șeful Executivului de la Berlin și-a exprimat convingerea că Vladimir Putin nu va câștiga lupta și că el nici nu trebuie lăsat să se impună în acest ”război criminal”. În caz contrar, suntem amenințați de o nerespectare a normelor internaționale. Fie și măcar din acest motiv, nu trebuie să permitem Rusiei să obțină avantajul”, a subliniat cancelarul.

O lume globalizată dominată de crize multiple

O lume globalizată dominată de crize multiple

Vorbind despre eforturile Ucrainei de respingere a Rusiei, Olaf Scholz a reiterat solidaritatea guvernului german cu Ucraina. Acestei țări, ”Germania îi va oferi tot sprijinul de care este capabilă, inclusiv arme pentru ca ea să se poată apăra”. ”Dintr-un punct de vedere, dată fiind istoria noastră germană, acest pas este departe de a fi evident. Dar, pe de altă parte, el este și logic”, a spus cancelarul. 

În același timp, Scholz a avertizat că războiul nu trebuie să fie folosit ca oportunitate de respingere a globalizării și de trecere la izolaționism. Germania beneficiază de pe urma globalizării, a spus el, explicând că ”deglobalizarea nu funcționează”. 

”Este nevoie, însă, de o globalizare mai inteligentă, durabilă și solidară, de reguli clare, care să țină seama de caracterul epuizabil al resurselor naturale, precum și de generațiile viitoare. Globalizarea trebuie să fie în beneficiul tuturor cetățenilor de pretutindeni”, a cerut șeful guvernului de la Berlin.

Ministrul de Externe Annalena Baerbock: ”Înțeleg teama de războiul nuclear”

Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock

Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock

Anterior, ministrul federal de externe Annalena Baerbock și-a exprimat înțelegerea față de teama multor germani de un conflict nuclear cu Rusia. ”La ușa noastră, o putere nucleară duce un război brutal de agresiune”, a declarat ea pentru publicația ”Der Spiegel”. 

Potrivit Annalenei Baerbock, ”oricine nu este speriat (de perspectiva unui război nuclear, n.r) este fie necinstit, fie nu a înțeles situația în care se află Europa după 24 februarie”. 

”Înțeleg că există îngrijorări într-o țară căreia i-a fost dat să trăiască în pace atât de mult timp. Și eu simt la fel”, a mărturisit politiciana ecologistă. 

Șefa diplomației germane este de părere că însăși gravitatea situației curente reclamă discutarea chiar și a celor mai pesimiste scenarii. Este adevărat că retorica președintelui rus Vladimir Putin s-a înăsprit gradual în ultimii ani, dar în faza actuală, de război fierbinte, ”trebuie să luăm astfel de amenințări și mai în serios”, a recomandat Baerbock. 

22 octombrie 1983, Stuttgat, Germania: lanţ uman împotriva staţionării de rachete americane. La începutul anilor 1980, SUA au vrut să contracareze desfășurarea rachetelor sovietice SS-20 cu rachete Pershing II cu rază medie de acțiune și rachete de croazieră cu vârf nuclear, care puteau lovi Moscova fără avertisment.

22 octombrie 1983, Stuttgat, Germania: lanţ uman împotriva staţionării de rachete americane. La începutul anilor 1980, SUA au vrut să contracareze desfășurarea rachetelor sovietice SS-20 cu rachete Pershing II cu rază medie de acțiune și rachete de croazieră cu vârf nuclear, care puteau lovi Moscova fără avertisment.

În definitiv, a arătat oficialul federal, scopul politicii occidentale este detensionarea și împiedicarea extinderii războiului în alte țări. ”Prin urmare, trebuie să-i transmitem fără echivoc lui Putin că ne vom apăra teritoriul alianței noastre cu toate mijloacele care ne stau la dispoziție”. 

Evocând sporirea cheltuielilor pentru Bundeswehr, armata federală, Baerbock și-a exprimat îndoiala față de țelul anual vizând 2% din PIB pentru apărare. ”Cheltuirea a două procente din puterea economică pentru armată înseamnă o diminuare a cheltuielilor în caz de recesiune. Astfel atingem ținta în procente, dar nu am cumpărat niciun elicopter”. 

Plecând de la aceste considerente, fondul special de 100 de miliarde destinat armatei germane, ar trebui să fie inclus în legea fundamentală și nu un obiectiv de două procente, mai degrabă inutil, afirmă Baerbock. „Astfel, în unii ani am cheltui mai mult de doi la sută, iar în alții poate un pic mai puțin”.