OECD: Mai puțini solicitanți de azil, mai mulţi migranţi economici | Global | DW | 18.09.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

OECD: Mai puțini solicitanți de azil, mai mulţi migranţi economici

Cel mai recent raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) privind migrația arată că guvernele europene ar trebui să abordeze subiectul cu mai multă sinceritate.

În 2018, numărul migranților sosiţi în țările OECD a crescut cu două procente față de 2017. În cifre absolute, statele OECD au primit 5,3 milioane de migranți în cursul anului trecut. Pe primul loc se poziţionează Statele Unite, urmate de Germania - relevă raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

Interesante sunt detaliile raportului: termenul "migrație" se referă la grupuri și motivații foarte diferite. Rolul cel mai important îi revine migrației economice temporare: în 2017 (nu au fost publicate încă cifrele pentru 2018), 4,9 milioane de migranți economici temporari au sosit în țările OECD, o creștere de 11 la sută față de anul precedent. În mod surprinzător, dintre toate statele OECD, destinația numărul unu a acestora a fost Polonia, Statele Unite aflându-se doar pe locul al doilea.    

Deși solicitanții de azil sunt în centrul dezbaterilor pe tema migrației, procentul lor e mult mai scăzut decât cel al migranților economici. În 2018, numărul lor a scăzut cu o treime față de cifrele record din anii 2015 și 2016, ajungând la aproximativ un milion. În fruntea listei țărilor de origine ale solicitanților de azil se află Afghanistanul, urmat de Siria, Irak și Venezuela. Din cauza scăderii numărului solicitanților de azil s-a diminuat și numărul persoanelor  înregistrate oficial ca refugiați.

Mai multe restricții 

Multe state au adoptat o politică mai restrictivă privind toate tipurile de migrație. Migranții economici sunt selectați în mai mare măsură în funcție de calificările profesionale cât mai înalte. Legislaţia privind reîntregirea familiei și azilul a devenit mai dură în multe cazuri.

Pe piața muncii, șansele migranților sunt mai bune față de anii precedenți. În medie, două treimi dintre migranții aflați în țări OECD au avut un loc de muncă în 2018. Dacă privim fiecare țară în parte, diferențele sunt însă foarte mari: de pildă, în Franța și Italia doar 40 la sută dintre migranți și-au găsit un job.

În condițiile în care numărul solicitanților de azil și al refugiaților scade în continuare, țările de destinație se pot concentra mai mult asupra integrării străinilor. E vorba, printre altele, de învățarea limbii noi, de verificarea și recunoașterea unor diplome din țara de origine și de adaptarea la valorile țării de destinație.

Grijile trebuie luate în serios    

Raportul abordează deschis și grijile localnicilor privind numărul mare de migranți. OECD recunoaște că anumite întrebări-cheie sunt controversate în majoritatea țărilor: Cine are voie să locuiască în mod legal în țara respectivă, dacă migranții pot să își aducă familiile, cine poate să obțină cetățenia și ce urmări are migrația pentru societatea care îi primește pe străini. Controlul migrației și integrarea străinilor sunt provocări majore cu care se confruntă fiecare societate.

Urmăriţi videoclipul 02:11

Refugiați în Europa

Migrația nu e un fenomen nou, subliniază raportul OECD. Chiar dacă valurile de migranți au atins un nivel record, multe societăți au o imagine distorsionată asupra realității și dau adesea vina pe migranți când e vorba de probleme care nu au legătură cu aceştia. 

Mulți localnici reduc fenomenul migrației la migrația din motive umanitare și confundă migrația legală cu cea ilegală. Adesea se creează impresia că migrația ar fi necontrolată, prea costisitoare pentru vistieriile statului și că străinii le-ar fura localnicilor locurile de muncă. Raportul OECD contrazice aceste poziții și amintește de diverse studii care demonstrează că o migrație coordonată inteligent poate aduce beneficii economice și sociale atât pentru țara de origine cât și pentru țara de destinație. 

Cu toate acestea, avertizează organizația, nu trebuie ignorate în niciun caz grijile localnicilor. Nu-i vorba doar de probleme vizând economia și piața muncii. Trebuie luată în serios atitudinea sceptică față de dorința de integrare a migranților, iar aceștia au obligația să adopte valorile și normele de comportament ale țării care îi primește. Raportul propune ca obținerea unui permis de ședere permanent să fie legată de integrarea imigrantului respectiv. 

Există și perdanți    

În același timp, trebuie recunoscut că migrația îi folosește, de obicei, societății, dar nu aduce beneficii pentru fiecare categorie socială. De pildă, imigranții fără studii și calificări se adună adesea în metropolele sărace. Dacă numărul lor e foarte mare, situația devine mai dificilă pentru localnicii fără calificări. OECD atenționează că problema distribuirii inegale a avantajelor și dezavantajelor migrației trebuie identificată, pentru a-i sprijini pe perdanți.

Raportul OECD pledează pentru o politică informațională clară a guvernelor: cetățenii trebuie să știe câți refugiați și migranți vin în țara lor și din ce motive, unde locuiesc și unde muncesc aceștia și ce șanse au să se integreze în țara de destinație. Cel mai recent sondaj de opinie Eurobarometru (comandat de Parlamentul European în toate statele membre) relevă că 60 la sută dintre cetățenii UE nu se simt suficient de informați cu privire la migrație. Majoritatea celor chestionați estimează greșit numărul migranților prezenți în țara lor, crezând că e de două ori mai mare decât în realitate. OECD conchide că politica informațională a guvernelor lasă de dorit. Acceptanța față de migrație depinde în mare măsură de sinceritatea cu care guvernul abordează subiectul.

Vă mai recomandăm

Audio şi video pe aceeaşi temă