Obama - "izbăvitorul?" sau "împieliţatul"?

Unele ziare se ocupă în context economic şi militar şi de riscul redeteriorării raporturilor transatlantice.

Majoritatea comentatorilor din Republica Federală se opresc asupra discursului rostit de cancelarul Merkel înaintea summitului jubiliar al NATO. Potrivit lor, noţiunea corelării eforturilor civile şi militare ale pactului militar occidental şi asocierea alianţei, de la egal la egal cu alte organizaţii internaţionale cu profil politic, precum ONU, OSCE, UE şi UA nu constituie o noutate revoluţionară, aşa cum sugerează şefa executivului de la Berlin.

De această părere sunt, deopotrivă, Maerkische Allgemeine şi Flensburger Tageblatt.

La rândul ei, Landeszeitung critică „strania lipsă de substanţă a propunerilor cancelarului pentru cazul în care toate instrumentele de prevenire a unor conflicte eşuează”. Cancelarul „s-a rezumat în context să afirme că trupele germane nu vor lupta în Afganistan. Or, cei ce refuză să lupte n-au motive să se mire dacă SUA nu-i vor consulta în privinţa schimbării strategiei americane”, relevă ziarul german. De aceiaşi părere este şi Frankfurter Allgemeine Zeitung, care elogiază totuşi efortul depus până acum în nordul Afganistanului, de trupele germane.

În ce priveşte soarta alianţei nordatlantice, Hannoversche Allgemeine Zeitung îşi păstrează optimismul, considerând că „de NATO, un pact al societăţilor libere ce, spus pe şleau, n-au de gând să le permită altora să le subjuge, va fi nevoie şi pe viitor”.

Concomitent însă, unii analişti, de pildă de la ziarul berlinez Die Welt deplâng, împreună cu avocatul militarilor germani, Robbe, nu doar starea deplorabilă a dotării armatei germane, ci mai cu seamă lipsa ei de prestigiu în rândul compatrioţilor soldaţilor din Bundeswehr. Schweriner Zeitung relevă că militarii, „dislocaţi tot mai frecvent în misiuni periculoase, merită mai multă simpatie din partea societăţii”.

Critici similare, dar în privinţa stării proaste a învăţământului şi sistemului sanitar german ocupă de asemenea spaţii ample în ziarele germane.

În răstimp, cele franceze se ocupă de noile măsuri socialist-populiste ale guvernului de dreapta de la Paris, comentând proiectata limitare a lefurilor managerilor de vârf. Majoritatea cotidianelor salută acest demers, în vreme ce ziarul comunist L’Humanite nu-l consideră "credibil", întrucât a fost adoptat de "preşedintele Sarkozy împreună cu şefa asociaţiei patronatului francez, Parisot". "Credibilitatea lor", scrie ziarul extremei stângi, „e egală cu cea de care s-ar bucura o eventuală promisiune a Papei de revenire la un creştinism al săracilor”.

În Elveţia, Neue Zuercher Zeitung critică planurile de salvare economică ale administraţiei americane, reliefând că, profitând de recesiune şi prin intermediul ei, Obama "încearcă să-şi impună obiectivele politice".

Obiective de bunăseamă de stânga.

"Făgăduind revenirea la prosperitate, noul preşedinte american înţelege aceşti termeni într-un mod inexistent până acum. Obama vrea un sistem sanitar finanţat de stat, maşini de dimensiuni reduse, ecologice, promovarea învăţământului de stat, naţionalizări şi altele asemenea. Or, agenda sa politică nu se bazează pe nici un fel de informaţii furnizate de experienţă, întrucât prosperitatea deceniilor trecute s-a întemeiat pe cu totul alte premise", relevă cotidianul elveţian.

La polul opus, ziarul german de stânga, Sueddeutsche Zeitung evidenţiază strategiile divergente de combatare a crizei adoptate de americani şi de germani şi regretă rapida deteriorare a imaginii lui Obama în Germania, "considerat mai nou, împieliţatul însuşi, când, până mai ieri, era mântuitorul".