Oana Cristea Grigorescu: ″2021, un punct de turnură privind felul în care gândim şi organizăm festivalurile de teatru″ | România | DW | 09.11.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Oana Cristea Grigorescu: "2021, un punct de turnură privind felul în care gândim şi organizăm festivalurile de teatru"

Teatrul a trebuit să găsească forme de a exista şi a continua să creeze, explică pentru DW Oana Cristea Grigorescu, unul din directorii artistici ai actualei ediţii a FNT, care se desfăşoară online.

DW: Festivalul Naţional de Teatru se desfăşoară, din motive de pandemie, deja pentru a doua oară consecutiv în format online - din nefericire. Din fericire, însă, FNT continuă - şi nu numai atât, actuala ediţie oferă un program foarte bogat şi divers. Eşti unul din cei trei selecţioneri şi directori artistici ai FNT 31. Cum aţi gândit structura Festivalului şi după ce criterii aţi ales cele 38 de spectacole care pot fi vizionate online în aceste zile?

Oana Cristea Grigorescu: Anul 2021 este un punct de turnură – atât estetic, cât şi privind felul în care gândim şi organizăm festivalurile de teatru. Iluzia din anul 2020, că pandemia se va încheia într-un an, s-a dovedit, iată, doar o iluzie şi va trebui să convieţuim cu această ameninţare, cu această distanţare socială poate chiar mai mult timp - potrivit oamenilor de ştiinţă, probabil până la finele anului viitor. Asta înseamnă că nici 2022 nu va fi un an în care să ne fi reîntors la practici culturale neintermediate.

În aceste condiţii, împreună cu Cristina Rusiecki şi Claudiu Groza, cu care am format juriul de selecţie şi am asigurat directoratul artistic al Festivalului Naţinal de Teatru la această ediţie, am înfruntat o dublă problemă. Am preluat târziu acest mandat - abia în vară - şi am pregătit o ediţie faţă în faţă - dar cu rezerva că, în toamnă, situaţia pandemică ar putea să ne constrângă să reducem festivalul la o formulă online.

Ceea ce, din păcate, s-a întâmplat...

Da, dar ne-am gândit de la bun început la modul în care spectacolele selectate de noi ar putea fi prezentate totuşi spectatorilor în formulă online. E adevărat că, atât pentru Gala UNITER, cât şi pentru Festivalul Naţional de Teatru, am vizionat în mare măsură spectacolele online, ceea ce a asigurat deja o bază tehnologică a ediţiei online a FNT, în măsura în care teatrele, din 2020 încoace, au învăţat şi s-au supus cumva exigenţei de a-şi filma spectacolele la o calitate şi într-o formulă care să fie atractivă pentru vizionarea online. Dacă, la începutul pandemiei, aveam spectacole filmate în condiţii de serviciu, cum se spune, cu o cameră în spatele scenei, doar pentru a asigura un martor al spectacolului, între timp teatrele au dezvoltat chiar tehnici cinematografice de filmare. Avem spectacole care sunt foarte bine filmate, cu mai multe camere, adevărate spectacole de teatru-film.

Este ceea ce îmi povestea şi directorul Naţionalului sibian, Constantin Chiriac, anume că a răspuns acestei provocări, investind în tehnica necesară pentru a pregăti, pe lângă spectacolele fizice, în sală, şi spectacole filmate profesional, aşa încât să poată fi transmise într-o bună calitate online.

Teatrul "Radu Stanca" (TNRS) a fost unul din primele care au înţeles să se adapteze la noile condiţii şi a creat acel program „Scena digitală", în care a produs spectacole special pentru camera de filmat. Uneori, producând ulterior vesiunea de scenă, cum este cazul spectacolului "Autobahn”, prezent în ediţia actuală a FNT. Aceste formule estetice nu sunt singulare. Între timp, mai multe teatre şi artişti au avut iniţiativa, fiind nevoiţi să se adapteze la condiţiile de producţie şi lucru la distanţă.

Ofelia Popii în producţia TNRS Autobahn

Ofelia Popii în producţia TNRS "Autobahn"

Să amintim spectacolul lui Radu Afrim "Oraşul cu fete sărace", de la Naţionalul ieşean, pe care îl prezentăm în secţiunea "Invitaţi ai FNT", cu o filmare exemplară, cu mai multe camere, gândită pentru a pune în valoare spectacolul, a-i spori frumuseţea. Nu l-am văzut pe scenă, dar mi-am pus această întrebare după vizionarea filmării dacă nu cumva acest spectacol este mai reuşit, mai împlinit în imagine filmată decât pe scenă. Rămâne să-l vizionăm pe scenă când se va putea. 

Radu Afrim nu este prezent la actuala ediţie doar cu un singur spectacol, ceea ce are deja tradiţie de câţiva ani încoace...

Da. Am ales spectacolul de la Teatrul Naţional din Craiova "Inimă şi alte preparate din carne", pe textul lui Dan Coman,  pentru că ne-a interesat felul în care a lucrat cu un important scriitor contemporan român. Spectacolul craiovean ne prezintă o altă imagine a regizorului Radu Afrim şi a capacităţii lui de a rezona la problematicile prezentului. 

Inimă şi alte preparate din carne, producţie a Teatrului Naţional din Craiova

"Inimă şi alte preparate din carne", producţie a Teatrului Naţional din Craiova

Avem în această ediţie a festivalului spectacole, multe dintre ele de o anvergură nu atât de mare, având în vedere că au un număr limitat de personaje, ceea ce s-a dorit în condiţiile impuse de pandemie. Multe dintre ele au venit din iniţiativa actorilor, care şi-au dorit să rămână activi, să nu se rupă total de meserie. Una din meseriile cele mai afectate de pandemie a fost tocmai cea a artei actorului, care depinde de întâlnirea directă, de relaţia de echipă în producţia de spectacole, dar şi de relaţia cu publicul. Am avut aşadar o situaţie dificilă în aceşti aproape doi ani, în care teatrul a trebuit să găsească forme de a exista şi a continua să creeze.

Aţi ales o structură nouă de festival, cu diferite secţiuni.

Am gândit o editie care să propună un concept de festival în care să se reflecte aceste provocări pe care scenele româneşti au fost nevoite să le traverseze. Mă refer atât la teatrele instituţionalizate, cât şi la artiştii independenţi. Am lansat conceptul "Creaţia. Recreaţia. Re-creaţia”, încercând să oferim şi un reper de selecţie pentru spectatorii FNT. "Creaţia” grupează spectacolele care au reinventat sau ajustat esteticile teatrale la noile condiţii şi la noul context al creaţiei şi au propus lecturi adaptate la timpul de acum. "Recreaţia” grupează cu precădere comedia, pentru că, deşi traversăm vremuri mai puţin vesele, cred că teatrul îşi păstrează această sarcină a detensionării, a catharsisului - şi prin comedie. Avem câteva spectacole nu doar agreabile, ci şi remarcabile în această secţiune. În fine, "Re-creaţia" este de asemenea o formă de a atrage atenţia asupra esteticilor performative, asupra genurilor de spectacol, care sunt prezente pe scenele româneşti şi ies din categoriile clasice, din genurile deja foarte bine cunoscute şi atrag atenţia că există o diversitate estetică destul de bogată în spectacolele produse în stagiunea trecută.

Şi noi ne-am mirat de cantitatea foarte mare de spectacole, aproape 200, pe care le-am vizionat şi care acoperă perioada de producţie a întregului an 2020 şi jumătate din 2021 – jurizând atât Gala UNITER, cât şi FNT. Festivalul Naţional de Teatru selectează doar spectacole produse în stagiunea trecută: septembrie 2020-iulie 2021. O explicaţie e că multe premiere care ar fi trebuit să aibă loc în primăvara trecută au fost amânate din cauza pandemiei, acestea fiind prezentate abia în septembrie 2020, în scurta perioadă de redeschidere a teatrelor, înainte ca ele să fie din nou închise în octombrie, intrând în valul doi al pandemiei. Tot astfel, ceea ce începuse să se lucreze în septembrie a rămas blocat, în aşteptare. În scurtele momente de relaxare ale pandemiei, teatrele şi-au livrat premierele la foc automat.

Aţi selectat pentru această ediţie a FNT un număr considerabil de spectacole - 38 

Eu spun mereu că nu există doar negru şi alb. Un avantaj al acestei ediţii online a fost şi că bugetul festivalului, deşi mult mai mic decât în alţi ani, ne-a permis să aducem în festival mai multe spectacole decât ar fi fost prezente în mod normal fizic. O serie de cheltuieli legate de prezenţa fizică a teatrelor în Bucureşti - cazare etc. - au putut fi redirecţionate către invitarea şi prezentarea online a mai multor spectacole. Din cele 38 selectate, din păcate două nu vor putea fi vizionate online. "Trei femei înalte" de la Oradea" nu are drepturile de autor pentru prezentarea online şi se va juca însă la sediu în cadrul FNT. După cum ştim, incidenţa nu este în toate oraşele la fel de mare şi, ca atare, nici restricţiile nu sunt peste tot aceleaşi. Al doilea spectacol, "Romeo şi Julieta" de la Teatrul Maghiar de Stat Cluj, s-ar fi transmis în livestreaming, dar din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolul nu se poate juca deloc.

Ne-am bucurat foarte mult că avem şi de această dată spectacole străine în program. La ora la care noi am început negocierile, în vară, pregătindu-ne pentru o ediţie faţă în faţă, am reuşit, deşi era foarte târziu, să primim acordul acestor patru teatre de a veni la Bucureşti şi de a prezenta fizic spectacolele. În septembrie, când ne-am decis pentru o ediţie online, şi aceste spectacole au fost incluse în program în această formulă. În vară însă, a fost o performanţă să găsim spectacole, ca de pildă "Antigona" de la Schaubühne din Berlin, spectacolul lui Koršunovas "Dansul Delhi" sau "Wałęsa în Kolonos" al lui Bartosz Szydłowski, dispuse să vină să joace la Bucureşti în faţa publicului. Astfel păstrăm şi tradiţia de a invita spectacole din străinătate. Tot mai mult, critica teatrală românească ridică o întrebare legitimă aş spune: cât de relevant este ceea ce se face în teatrul românesc pentru teatrul european actual? Spectacolele străine ne-au oferit câteva mostre din direcţii estetice relevante şi importante în Europa la ora aceasta, care pot constitui un element de comparaţie şi de chestionare a tematicilor pe care le abordăm, a prezenţei textului contemporan, a spectacolului social-politic, a felului în care scena de teatru românească răspunde contextului şi condiţiilor prezentului.  

Foarte importante mi se par şi conferinţele "Next on stage", idee propusă de Adrian Damian, spunând că scenografii au fost în aceşti doi ani cumva vitregiţi, pentru că spectacolele online n-au mai putut să dezvolte scenografii ca pe scenă. Urmărind fenomenul teatral românesc, ne-am dat seama că în spectacolele de teatru sunt din ce în ce mai mult prezente videoproiecţia, video-mapping, tot ce înseamnă scenografie virtuală. Scena de teatru este un spaţiu al intersecţiei artelor. Din acest motiv am introdus în festival şi această structură nouă: "Instalaţii vizuale", singura care se desfăşoară şi faţă în faţă. 

Lansarea DMTR, video-mapping, Teatrul Odeon, Bucureşti

Lansarea Dicționarului Multimedia al Teatrului Românesc (DMTR) prin video-mapping (realizat de Carmen Lidia Vidu), proiectat pe faţada Teatrului Odeon

Prin selecţia de spectacole făcută, ne-am dorit şi să atragem atenţia asupra prezenţei dramaturgiei noi româneşti în repertoriile teatrelor, în mod special în cele independente. Mai ales în teatrele independente se impune modul de lucru cu dramaturgul la scenă şi producerea unor texte noi în acest proces de creaţie. Avem multe spectacole pe teme ale prezentului, ceea ce iarăşi ni s-a părut foarte important. "Verde tăiat", de exemplu, e un spectacol care pleacă de la un caz real, vorbind despre corupţia, abuzurile şi crimele care se produc în exploatarea pădurilor sau "Bacantele fără mască" de la Teatrul de Nord, care rescrie un text clasic, Maria Maolescu propunând o lectură complet nouă, eliberată de cadrul clasic, transpusă în România protestelor anti-vaccin.

Nu în ultimul rând, avem în secţiunea "In memoriam Ion Caramitru" şi ultimul său spectacol de la Teatrul Naţional Bucureşti (TNB) "Jurnal de România. 1989", un spectacol în care creatorii se simt responsabili faţă de publicul lor, oferind un spectacol care să  chestioneze problema istoriei recente şi a felului în care o judecăm la distanţă de trei decenii. Spectacolul realizat de Carmen Lidia Vidu este cap de afiş în această secţiune, pe care o recomand.

În contextul dispariţiei neaşteptate a actorului Ion Caramitru, secţiunea se constituie ca un fel de festival în festival, existând şi o bogată selecţie de spectacole radiofonice, din arhiva TVR, cât şi producţii înregistrate de TNB. La acestea se adaugă emisiuni de radio şi televiziune care l-au avut invitat pe Ion Caramitru de-a lungul anilor şi care ne restituie personalitatea complexă a acestui artist important, în primul rând actor, organizator şi personalitate a vieţii culturale româneşti, Ion Caramitru. 

Şi mai există şi secţiunea "Creaţia. Feminin".

O secţiune importantă, de fapt o subsecţiune a categoriei "Creaţia". Am simţit nevoia să grupăm spectacolele care au fie actriţe în roluri principale interpretate formidabil sau regizoare. Am observat un fenomen confirmat cu spectcole de valoare în această ultimă stagiune, a unor regizoare, a unor voci feminine foarte puternice, cu spectacole în care se simte un punct de vedere nu neapărat feminin, dar o sensibilitate care împrospătează cumva scena şi lecturile dramaturgice pe care le montează. 

Nu lipsesc în această ediţie nici prezentările de carte.

Avem o foarte bogată secţiune a prezentărilor de carte, pe care nu le-am numit intenţionat lansări. Lumea a cam obosit de zoom-urile video, de lansările de carte intermediate. Ne-am gândit că cea mai vioaie şi convingătoare formă ar fi să dăm voce autorilor sau editorilor, care să prezinte într-un video de maxim 2-3 minute volumul respectiv. Avem un număr mare de cărţi, nu doar de teorie şi critică teatrală, dar şi romane, literatură de ficţiune, scrise de oameni din mediul nostru teatral. 

În diversitatea programului FNT din acest an suntem convinşi că fiecare găseşte spectacole pe care să dorească să le vadă, spectacolele fiind însoţite şi de o fişă care poate fi un ghid de selecţie pentru spectatori. 

Vă mai recomandăm

Link-uri www

Audio şi video pe aceeaşi temă