1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

O Românie violentă, misogină, conservatoare

13 decembrie 2022

Majoritatea covârșitoare a locuitorilor României secolului 21 este de părere că femeile au nevoie de protecția unui bărbat, că fără această umbrelă ținută de ei, ele nu s-ar descurca, ar fi dezorientate și neputincioase.

https://p.dw.com/p/4KrEe
Mulți români consideră că o femeie ar trebui să rămână într-o relație violentă "spre binele copiilor"
Mulți români consideră că o femeie ar trebui să rămână într-o relație violentă "spre binele copiilor" Imagine: Maurizio Gambarini/dpa/picture alliance

În România secolului 21, testul de virginitate este încă legal, așa că tinerele pot fi încă umilite de părinții lor și chiar de viitorii soți care vor să fie stăpâni pe corpurile acestor femei. Totuși, Organizația Mondială a Sănătății consideră că astfel de teste încalcă drepturile omului și ar trebui să fie ilegale. Înapoierea nu se oprește însă aici, fiindcă lumea politică autohtonă a rămas o lume a bărbaților, așa că legile sunt făcute în defavoarea femeilor și a fost imposibilă o lege care să oblige partidele să aibă pe listele de candidați o cotă minimă de 40% de femei. Marii bărbați politici ai României se tem că vor ajunge pe locul al doilea, ca în Republica Moldova, unde femeile conduc cele mai importante instituții ale statului. Se tem că nu ei vor mai dicta criteriile pe baza cărora avansează femeile în politică și că va veni vremea când vor fi nevoiți să facă un pas în spate. Până atunci, însă, legislația din România lucrează împotriva femeilor nu doar pe plan politic. Există, spre exemplu, forme de violență împotriva femeilor care nu au fost introduse în legislație, între ele mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forțată, avortul forțat, sterilizarea forțată și chiar hărțuirea sexuală, dacă nu are legătură cu locul de muncă. În plus, atât printre polițișticât și printre procurori sau judecători există o serie întreagă de prejudecăți atunci când sunt puse în balanță cazurile de viol.

Barometrul violenței dat publicității de Centrul Filia (Ionela Băluță, Claudiu Tufiș, Barometrul Violenței de Gen 2022. Violența împotriva femeilor din România: reprezentări, percepții, Universitatea Babeș-Bolyai, 2022) expune acest cadru legal deficitar și analizează pe baza unui sondaj de opinie reprezentativ la nivel național stereotipurile și prejudecățile care încurajează violența împotriva femeilor.  

Din cercetare rezultă că 86% dintre bărbați și 76% dintre femei sunt de acord că femeile au nevoie de protecția unui bărbat. De asemenea, 66% dintre bărbați și 57% dintre femei sunt de acord că bărbatul este capul familiei, iar 45% dintre bărbați și 38% dintre femei sunt de acord că femeile ar trebui să-și asculte partenerul. În funcție de educație și de vârstă, datele diferă, dar per total peisajul descris de aceste procente sugerează o Românie Macho, rămasă cu mai bine de o sută de ani în urma statelor vestice, o Românie în care femeile sunt crescute să rămână umbra bărbaților. Față de studiul similar făcut în 2003, se menține constant procentul celor care consideră acceptabil controlul economic (25%), social  (23%) și psihologic al femeilor, factori care favorizează violențele împotriva femeilor. Autorii cercetării avansează ipoteza că angajamentele tradiționale care se bazează pe subordonarea și controlul femeii influențează relațiile violente de cuplu.

Există însă și unele schimbări optimiste, față de un studiu similar făcut în urmă cu 20 de ani, de pildă, în 2003, doar 28% dintre respondenți considerau foarte grav dacă o femeie era amenințată de partenerul ei, în timp ce în 2022, 75% indică acest lucru drept foarte grav.

Autorii au luat în calcul cinci afirmații care definesc „valorile patriarhale”: (1) bărbatul este capul familiei; (2) Femeile au nevoie de protecția unui bărbat; (3) Femeile ar trebui să își asculte partenerul/soțul (să i se supună); (4) Este mai bine să rămâi într-o căsătorie nereușită decât să nu te căsătorești deloc; (5) Pentru binele copiilor, este de preferat să rămâi într-o relație violentă.

În funcție de răspunsuri, se poate calcula gradul patriarhal al societății autohtone (spre exemplu scorul poate fi „zero”, dacă cel care răspunde nu este de acord cu niciuna dintre afirmații sau „patru”, dacă este de acord cu toate afirmațiile). În concluzie, proporția celor care consideră că diversele interdicții impuse femeilor sunt doar puțin sau chiar deloc grave este de trei până la patru ori mai mare în rândul celor care acceptă toate valorile patriarhale decât în rândul celor care le resping pe toate. De altfel, un sfert dintre cei care au acceptat setul complet de valori patriarhale consideră că violul e puțin sau deloc grav (adică femeia a vrut, potrivit stereotipului).

Datele arată o Românie violentă, misogină, conservatoare, dar cu potențial de schimbare, în cazul unor ajustări politice semnificative și al unor investiții minime în educație. 

Sabina Fati
Sabina Fati Sabina Fati scrie pentru DW din 2020.