1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

O re-editare a Războiului Rece?

Horst Kläuser / Alexandra Sora9 februarie 2007

Ministrul apărării al Rusiei Serghei Ivanov a anunţat la sfârşitul săptămânii că va moderniza arsenalul de arme al ţării. Rusia nu s-a mai înarmat atât de puternic de la sfârşitul perioadei Uniunii Sovietice.

https://p.dw.com/p/B1FN
Vladimir Putin, preşedintele Rusiei.
Vladimir Putin, preşedintele Rusiei.Imagine: AP

Până în anul 2015 urmează să fie staţionate, printre altele, 50 de rachete noi de tip Topol-M. Să fie, oare, aceste măsuri semnele unei re-editări a vechii confruntări dintre Rusia şi Occident din vremea Războiului Rece?

Ultimele dezbateri dintre Statele Unite şi Rusia par a fi o întoarcere în timp. Mai mulţi senatori americani şi membri ai congresului pledează pentru excluderea Rusiei din cercul statelor G-8, iar Washingtonul intenţionează să instaleze dispozitive radar în Cehia şi Polonia.

Poziţia Rusiei

Între timp, Rusia se înarmează în mod ostentativ, ia în considerare o nouă doctrină militară şi răsfaţă o serie de state anti-democratice cu arme şi alte favoruri. Aceste semne indică o întoarcere cel puţin parţială spre epoca Războiului Rece.

Moscova nu poate reînvia Tratatul de la Varşovia din motive cât se poate de clare, având în vedere că însăşi Polonia este un membru impecabil al NATO. În acelaşi timp, Kremlinul şi-a pierdut alţi tovarăşi apropiaţi: Ucraina priveşte spre occident, la fel ca Georgia şi Azerbaijanul. Chiar şi Republica Belarus încearcă să câştige simpatia Uniunii Europene.

Între timp, Rusia îşi etalează însă puterea militară şi sprijină state precum China, Iran, Siria, India, Pakistan şi Venezuela cu cele mai noi arme, nu fără a-şi extinde şi propriile rezerve.

Se anunţă investiţii importante în armament

Cotidianele din Moscova anunţă că Rusia va investi 146 de miliarde de euro în armament. Această sumă pare aproape insignifiantă în comparaţie cu bugetul militar al Pentagonului, este însă enormă având în vedere starea dificilă a economiei ruseşti şi infrastructura epuizată a ţării.

Această sumă denotă că bugetul militar din acest an este de patru ori mai mare decât în 2001. Mesajul cât se poate de clar este că ruşii s-au întors şi vor să demonstreze că reprezintă mult mai mult decât o super-putere în domeniul energetic.

Această nouă încredere în forţele proprii din partea Rusiei este legată de creşterea preţului la petrol şi gaze. În acelaşi timp, Moscova s-a simţit ignorată de Washington în ultimii ani, având impresia că americanii nu o consultă suficient în problemele legate de lupta împotriva terorismului.

Moscova caută aliaţi printre criticii SUA

Astfel, Kremlinul şi-a căutat noi aliaţi şi i-a găsit în rândul statelor care s-au distanţat de America. Explozia preţurilor la petrol şi gaze i-au permis Rusiei un curs politic individual în cadrul consiliului de securitate, dar şi înarmarea cu cea mai nouă generaţie de rachete Topol, noi avioane militare, 17 rachete intercontinentale, opt submarine şi 31 de crucişătoare.

Atitudinea critică a Occidentului faţă de America nu îi permite Washingtonului să critice în mod suficient de credibil evoluţiile din Rusia. În acelaşi timp, dependenţa Europei de petrolul şi gazele ruseşti duce la o atitudine prea tolerantă faţă de Moscova.

Astfel, Occidentului nu îi rămâne altceva de făcut decât să asiste nedumerit la procesul de transformare al Rusiei, care începe să amintească tot mai mult de fostul gigant militar URSS. S-a ajuns atât de departe deoarece Rusia nu a fost luată suficient în serios, iar Occidentul a acordat prea multă atenţie intereselor sale economie şi nu a luat în considerare aspectele politice şi militare.