O privire în prăpastie - Germania va contracta datorii de 100 miliarde de euro

Dacă am face haz de necaz, am putea afirma că există o veste bună şi una proastă. Cea bună : că executivul de la Berlin a reuşit să echilibreze încasările şi cheltuielile şi în proiectul de buget pe 2010. Vestea proastă este că pentru aceasta, Germania va trebui să contracteze datorii suplimentare de aproape 100 miliarde de euro.

Perspectiva unei prăpăstii

Noul proiect de buget pare să deschidă perspectiva asupra unei prăpăstii. Guvernul federal va trebui să finanţeze aproape un sfert din cheltuieli prin intermediul unor noi datorii. Ministrul federal de finanţe, Peer Steinbrück, a fixat noul credit net la 86 de miliarde de euro, la care se adaugă mai mult de zece miliarde de euro sub formă de datorii pentru bugetele auxiliare. Dar aceasta nu e tot. Planificarea financiară pe termen mediu prevede până în 2013 noi datorii în valoare de 310 miliarde de euro. Germania va încălca din nou în mod flagrant criteriile deficitului bugetar prevăzute în pactul de stabilitate pentru moneda euro.

Situaţie de excepţie

Se aplică deviza conform căreia situaţiile excepţionale justifică adoptarea unor măsuri excepţionale. Într-adevăr, circumstanţele financiare sunt cu totul ieşite din comun. Afectată de criza bancară, economia mondială a intrat într-o recesiune adâncă. Experţii se aşteaptă anul acesta la o contracţie a economiei germane de şase procente. Efectul va fi nu doar lipsa mai multor miliarde de euro la perceperea impozitelor, cât şi suprasolicitarea noului buget federal. Acesta trebuie să includă atât pachetele de ajutoare pentru salvarea băncilor, cât aşa-numitul fond pentru Germania, destinat ajutorării celorlalte ramuri economice în vederea depăşirii crizei. Două programe de ajustare a conjucturii economice sunt menite să redreseze cererea pe piaţă, diminuată în mod dramatic. Asigurarea pentru şomaj necesită, de asemenea, credite de zeci de miliarde de euro, pentru finanţarea programelor de muncă cu orar redus, foarte frecvente în perioada de criză. În plus, guvernul federal trebuie să sprijine prin intermediul creditelor şi alte ramuri ale asigurării sociale, luând în considerare lipsa unor sume consistente din perceperea impozitelor, anul viitor.

Fără alternativă

Ministrul federal al finanţelor intenţionase de fapt să facă un ultim pas în vederea asanării bugetului şi să prezinte, pentru 2011, primul plan de buget echilibrat, care să nu prevadă noi datorii. În loc de aceasta, el a prezentat un nivel record al datoriilor, care ar fi fost anul trecut de neconceput. Cu toate acestea, strategia de a renunţa la a face economii în vederea combaterii crizei, şi de a accepta, în schimb, deficitele bugetare uriaşe şi astuparea găurilor din buget cu ajutorul datoriilor, s-a dovedit corectă. De altfel, ea şi este lipsită de alternativă devreme ce o politică riguroasă de austeritate economică ar provoca daune colaterale dramatice, slăbind cererea de cumpărare şi aşa modestă, şi afectând în plus criza conjuncturii economice, situaţia pe piaţa de muncă şi evoluţia financiară a claselor sociale, totul culminând, în final, cu o scădere şi mai puternică a sumelor percepute din impozite.

Momentul adevărului

La fel de limpede este însă faptul că redresarea conjuncturii economice impune adoptarea unor măsuri de asanare a bugetului. Aşa-numita "frână a datoriilor", recent adoptată, sporeşte şi mai mult presiunea în vederea asanării bugetului. După alegerile generale din toamnă, se vor pune banii pe masă şi atunci va sosi momentul adevărului. Majorarea impozitelor şi a taxelor sociale este mult mai probabilă decât reducerea fiscală, cu atât mai mult cu cât rezervorul de scamatorii, la care s-a recurs frecvent în trecut, este epuizat. Avuţia statului a fost risipită în vremurile bune iar acum, în vremuri de restrişte, n-a mai prea rămas nimic.

Autori : Karl Zawadzky/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor : Rodica Binder