O nouă capcană întinsă Moldovei de către Rusia? | Moldova | DW | 13.09.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

O nouă capcană întinsă Moldovei de către Rusia?

Rusia profită de asocierea pro-rusului Dodon cu partidele pro-europene PAS și PPDA ca să atragă Moldova într-o nouă capcană ce implică un statut special pentru Transnistria - un statut pe care nimeni nu îl definește.

Vladimir Putin discută cu Serghei Lavrov și Serghei Șoigu (picture-alliance/dpa/A. Nikolsky)

Vladimir Putin discută cu Serghei Lavrov și Serghei Șoigu (02.02.2019)

Mai întâi, în cadrul vizitei întreprinse în august la Chișinău, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a încercat să seducă autoritățile moldovene declarând că „Rusia vrea să inițieze procesul de distrugere a munițiilor sovietice stocate la Cobasna” (regiunea transnistreană).

La întrevederea avută la Moscova, săptămâna aceasta, cu ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a reconfirmat disponibilitatea Rusiei de a declanșa acest proces, precizând însă că acest lucru nu va fi posibil mai devreme de un an - timp în care ar urma să fie identificate fonduri pentru casare, iar Rusia, potrivit lui Lavrov, va pregăti documentele necesare și își va trimite militari și instalații speciale în Transnistria pentru distrugerea armamentului vechi.

Periculos!

Președintele Comisiei parlamentare de politică externă de la Chișinău, Iurie Reniță, vede pericole. El susține că Guvernul nu ar trebui să accepte ca în regiunea transnistreană să vină „specialiști militari ruși” pentru casarea munițiilor periculoase. În opinia sa, acest proces ar trebui gestionat în cadrul unei misiuni sub egida OSCE și a altor organizații internaționale.

Ministrul Nicu Popescu încearcă să se asigure că Rusia nu va trișa. El a spus că lichidarea munițiilor de la Cobasna se poate realiza doar prin conectarea internațională a tuturor actorilor implicați până acum în acest proces. „Este vorba de un format în care sunt implicați și OSCE, și partenerii din formatul '5+2' privind reglementarea problemei transnistrene”. Potrivit ministrului moldovean, „SUA rămân un partener-cheie în procesul de reglementare transnistreană și în eforturile diplomatice vizând casarea munițiilor. SUA, UE și Ucraina sunt și vor fi plenar integrate în eforturile noastre de a debloca aceste formate”, a menționat Popescu după vizita efectuată în Rusia.

Bani sunt. Rusia blochează!

După summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999, țările-membre ale organizației au creat un fond special destinat pentru distrugerea și evacuarea armamentului din depozitele de la Cobasna. Deoarece autoritățile separatiste de la Tiraspol și Federația Rusă au blocat însă procesul de nimicire a armamentului, acel fond a fost „înghețat”. „Acest fond trebuie reactivat”, consideră Iurie Reniță.

„Există un fond special, există resurse financiare puse deoparte pentru a finanţa acest proces de distrugere şi retragere a muniţiilor. Le-am reamintit partenerilor din Fedraţia Rusă că noi avem acces la aceste fonduri şi că nu există motive să tărăgănăm”, a menționat, la rândul său, ministrul Popescu.

Dungaciu: Chișinăul trebuie să definească și explice diferența dintre federalizare și statutul special al Transnistriei

Președintele Fundației Universitare a Mării Negre, Dan Dungaciu, sugerează însă, că Moldova pare atrasă într-o nouă cursă de către Federația Rusă, Moscova urmărind un cu totul alt scop. Potrivit lui, termenul de un an, invocat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pentru pregătirea casării și evacuării armamentului sovietic din Transnistria este „termenul pe care rușii îl mai dau, politic, Republicii Moldova pentru identificarea unei soluții în problema statutului special pentru Transnistria”.

În opinia sa, acum principala dilemă a celor responsabili de politica externă a Republicii Moldova este să identifice diferența dintre federalizare și statutul special asupra căruia insistă oficialii ruși. Dungaciu consideră că Ministerul de Externe de la Chișinău trebuie să explice cum vede această diferență, să o definească - mai ales că atât ministrul de Externe, cât și prim-ministrul Republicii Moldova au pledat, la Bruxelles (contra federalizării) în favoarea unui astfel de statut special pentru Transnistria. „Federalizarea Moldovei nu mai e un subiect pentru nimeni în momentul acesta. Să ataci acum federalizarea, înseamnă să ataci ținte false. Problema este statutul specialal al Transnistriei pe care nimeni nu ni-l definește... Când se purcede la negocierea statutului special - înainte, în timpul sau după plecarea trupelor ruse din Transnistria?”, s-a întrebat Dungaciu.

De ce insistă Dodon pe reconfirmarea internațională a neutralității?

În ceea ce privește insistența lui Igor Dodon de a convinge NATO și cancelariile occidentale să semneze un document prin care să reconfirme, la nivel internațional, statutul de neutralitate al Republicii Moldova (proclamat prin Constituție), Dungaciu a spus că dezideratul președintelui moldovean este unul lipsit de valoare, dar prin care se încearcă „a arunca în spațiul occidental ideea că Republica Moldova nu se va apropia de NATO - ideea de subsol fiind, de fapt, că nu se va integra nici în UE, pentru că, se știe foarte bine, niciun stat din zona aceasta nu s-a dus în UE fără NATO. Ori nu poți fi stat neutru la marginea Europei, fără nicio garanție de securitate”, a explicat Dungaciu. Altfel spus, a precizat analistul politic român, este un joc politic pentru occidentali, prin care pro-rusul Dodon spune: Noi rămânem în Est!

„Neutralitatea Republicii Moldova este produsul unei înfrângeri - înfrângerea din războiul de la Nistru, din 1992, care s-a transpus în articolul din Constituție despre neutralitate. Toată demagogia asta în jurul neutralității devine patologică. Pot să înțeleg că legiuitorul, în 1994 (când a fost adoptată Constituția - n.n.), s-o fi gândit cu naivitate că, dacă include neutralitatea în Constituție, trupele ruse se vor retrage rușinate că încalcă Legea Supremă a țării. Pot să înțeleg acea naivitate, dar să persiști în această idee după 30 de ani este ca definiția nebuniei - să faci același lucru de fiecare dată și să speri că rezultatul va fi altul”, a mai spus Dan Dungaciu.

Obiectivele politicii externe moldovenești

La conferința de presă susținută la Chișinău după vizita la Moscova, șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu, a trasat principalele linii de politică externă. El a spus că retragerea trupelor ruse și reactivarea eforturilor diplomatice privind casarea munițiilor de la Cobasna „sunt de o importanță majoră” pentru Republica Moldova. De asemenea, el a menționat „determinarea continuă a Republicii Moldova de a debloca relațiile cu UE, de a dezvolta dialogul cu NATO.

Popescu a spus că a reiterat la Moscova că Moldova nu își dorește și nu poate reveni la discuții precum federalizarea sau la condițiile de reglementare a conflictului transnistrean discutate anterior. El a mai precizat că Guvernul nu intenționează să-și schimbe poziția și modul de abordare a Uniunii Eurasiatice.

Vă mai recomandăm