1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

O insulă divizată – conflictul din Cipru durează de 35 de ani

Ulrich Pick/ Medana Weident15 ianuarie 2009

Divizarea Ciprului într-o parte grecească şi una turcească constituie una din problemele nerezolvate ale UE. Viitorul negocierilor de aderare dintre Turcia şi UE depinde şi de o soluţie de succes în acest sens.

https://p.dw.com/p/GZQD
Imagine: AP GraphicsBank/DW

De facto cele două părţi ale Ciprului există din 1983, dar divizate sunt din 1974 în urma unei intervenţii militare turceşti în reacţie la un puci care a avut loc în Grecia.

În 1974 preşedintele cipriot Macarios a fost alungat de la putere în urma unei lovituri de stat încurajate de junta militară de la Atena. Planificată era alipirea insulei la Grecia. Atunci însă guvernul de la Ankara a ordonat armatei să invadeze insula în scopul protejării minorităţii turce din nord. Autorităţile turceşti invocau constituţia Ciprului, în care trei state erau declarate puteri garante: Marea Britanie, în calitate de fostă putere colonială, Grecia şi Turcia, pe post de protectori ai celor două etnii, locuitoare ale insulei.

Scindarea definitivă s-a petrecut în 1983, când turcii au proclamat nordul insulei drept stat suveran. Această entitate nu este recunoscută nici astăzi la nivel internaţional. În 1990 partea grecească, sudică a insulei, recunoscută internaţional sub denumirea de Republica Cipru,a cerut să fie admisă în UE. Cererea a fost aprobată de oficialii de la Bruxelles în 1993, cu condiţia ca insula să se reunifice mai întâi.

Scindarea însă a rămas în vigoare, fiindcă aşa-numitul Plan Annan, al fostului secretar general al ONU, a fost respins prin referendum în 2004 de etnicii greci. Dacă iniţial adversar al unificării a fost preşedintele autoproclamatei Republici turceşti a Ciprului de Nord, Rauf Dentaş, după ce acesta a fost înfrânt în alegeri, a urmat un moment de destindere, pentru ca apoi planul Annan să fie torpilat de Tassos Papadopoulos, preşedintele părţii elene.

Chiar dacă speranţa într-o reunificare rapidă a trebuit să fie abandonată, republica cipriotă elenă a fost primită în UE, mai ales fiindcă Grecia anunţase că se opune prin veto penultimului val de aderare la UE. Totuşi din februarie 2008 perspectiva reunificării a redevenit actuală, de când Papadopoulos a pierdut alegerile în partea elenă a Ciprului. Urmaşul său, comunistul reformat Dimitris Christophias, a anunţat o nouă iniţiativă în acest sens. De atunci Christophias şi noul lider al turcilor ciprioţi, Mehmet Ali Talat, au avut aprox. zece întrevederi. Problemele care persistă până astăzi sunt: retragerea celor 35.000 de militari turci, staţionaţi în nord şi viitoarea formă statală. Grecii favorizează o federaţie, cu un guvern central, în timp ce turcii pledează pentru o alianţă de state cu două guverne, mai mult sau mai puţin independente.