O criză economică fără precedent pândeşte Republica Moldova

Criza economică se aprofundează în condiţiile în care Guvernul a demisionat, mandatul preşedintelui în exerciţiu expiră la 7 iunie, iar Parlamentul nou ales se va dizolva în mai puţin de o lună dacă nu va reuşi să aleagă un nou şef al statului.

Informaţiile despre apropierea unei crize economice mai profunde decât cea prin care a trecut Republica Moldova în 1998 se confirmă atât la nivel oficial, cât şi la nivel neoficial. Oficial, Banca Naţională a Moldovei a scos, în ultimele 3 luni, din rezerva strategică, peste jumătate de miliard de dolari (adică 35%) ca să menţină cursul monedei naţionale în perioada electorală. Banca de Economii a Moldovei la care statul deţine pachetul majoritar de acţiuni şi-a redus cu 45 la sută veniturile în primul trimestru al anului curent. După Ucraina, Republica Moldova este a doua ţară din spaţiul ex-sovietic cu cea mai mare scădere a producţiei industriale – minus 25 la sută. Remitenţele de valută de la moldovenii care muncesc în străinătate – miza de până acum a Guvernului de la Chişinău – au scăzut la jumătate, importurile depăşesc de câteva ori exporturile, iar deficitul bugetar riscă să sară anul acesta peste 1 miliard de dolari (ceea ce înseamnă 10% din PIB). În plus, un raport al Băncii Mondiale arată că, în scurt timp, şomajul va atinge în Moldova cota de 10% din totalul populaţiei apte de muncă. Aceasta ar însemna că vor rămâne fără un loc de muncă aproximativ 120.000 de moldoveni. După ce în campania electorală a promis majorări salariale de 20% - după alegeri, Guvernul a cerut autorităţilor locale să reducă cheltuielile cu 20% din cauza crizei. Până aici am operat doar cu date oficiale. Neoficial, însă, situaţia arată de-a dreptul dramatic. Mai mulţi operatori ai pieţei valutare din Republica Moldova ne-au comunicat că băncile duc lipsă acută de lichidităţi. Acestea refuză să mai acorde credite şi limitează extragerea banilor din conturi. Conform unor informaţii neconfirmate oficial, în timpul campaniei electorale, câteva bănci erau la un pas să falimenteze, dar autorităţile le-au interzis să anunţe public acest lucru, deoarece Guvernul comunist tocmai încerca să convingă electoratul că „Moldova va fi ocolită de criza economică mondială”. Momentan, potrivit experţilor, unele instituţii bancare activează în regim de „faliment nedeclarat” pentru a nu zdruncina imaginea guvernării comuniste în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate. Economiştii au, însă, calculele lor. Cea mai mare parte a banilor trimişi acasă de moldovenii care muncesc în străinătate erau investiţi în sectorul imobiliar – adică în construcţii de case şi apartamente. Ca să poată activa, companiile de construcţii luau credite de la bănci – bani pe care îi recuperau ulterior de la clienţi. Prin urmare, înjumătăţirea remitenţelor de la cei care muncesc în afara ţării au pus, pe de o parte, companiile de construcţii în imposibilitate de a rambursa creditele luate de la bănci, iar pe de altă parte, le-a determinat să îngheţe construcţiile. Băncile, la rândul lor, s-au pomenit cu sistemul de lichidităţi zdruncinat şi aşteaptă să fie salvate de Guvern. Premierul în exerciţiu, Zinaida Greceanîi, a anunţat, la o întâlnire cu reprezentanţii FMI, că Guvernul are un plan anticriză, dar nu a spus nimic despre el. Experţii independenţi sunt, însă, de părere că, dacă într-adevăr există un astfel de plan, acesta trebuie să fie cunoscut de opinia publică.

Expertul Veaceslav Ioniţă consideră că criza ar putea fi depăşită prin injecţii de capital în sectorul public, coordonarea priorităţilor de ajutor financiar, dar şi prin crearea unui consiliu national anti-criză, în componenţa căruia ar fi incluşi reprezentanţii asociaţiilor de business, societatea civilă şi partidele politice.

În caz contrar, expertul anticipează o criză dramatică ce ar putea dura până în 2015. El argumentează prin faptul că „remitenţele nu mai reprezintă o sursă posibilă de venituri în viitor, iar investiţiile străine directe în sectorul privat sunt puţin probabile în Republica Moldova”.

Comisia Europeană a anunţat că ar putea acorda Moldovei garanţii financiare pentru un împrumut din partea FMI. Creditul ar urma să fie acordat „în sprijinul democraţiei din Republica Moldova”, adică pentru organizarea trainingurilor pentru jurnalişti, poliţie, asistenţă legislativă, dar şi financiară pentru Guvern.

Altfel spus, ajutorul financiar al UE s-ar materializa prin "garanţii de împrumut extern", ca parte a unui pachet financiar ce ar putea fi negociat luna aceasta de autorităţile moldovene cu FMI şi Banca Mondială. Ajutorul Comisiei Europene ar fi condiţionat de progrese la capitolul democraţie şi stat de drept. Ar fi oare tentantă o astfel de ofertă pentru Guvernul comunist de la Chişinău?

Autor: Vitalie Călugăreanu, Chişinău
Redactor: Ovidiu Suciu