O constituţie cu efect de bumerang

Cine şi de ce i-ar fi înmînat acest cartof fierbinte preşedintelui PNL se va vedea atunci cînd Curtea Constituţională şi Comisia Europeană se vor pronunţa asupra textului final. Nu întîmplător a fost amînată votarea de către plenul celor două camere a proiectului redactat de comisie, pînă după vacanţa parlamentară. Anunţul făcut de preşedintele Traian Băsescu referitor la iniţierea procedurilor pentru organizarea unui nou referendum, prin care românii să se pronunţe încă o dată dacă vor parlament unicameral cu 300 de parlamentari, intră în aceeaşi logică a decredibilizării proiectului de revizuire a legii fundamentale, patronat de prezidenţiabilul Antonescu.

Principalul argument vehiculat de USL pentru revizuirea Constituţiei a fost delimitarea fără echivoc a atribuţiilor puterilor statului şi asigurarea unui echilibru al acestora. În fapt, proiectul actual îl elimină pe preşedinte din puterea executivă, lăsîndu-i doar rolul de reprezentare a statului în politica externă. Şeful statului este obligat să desemneze premierul din rîndul partidului care obţine cele mai multe mandate de parlamentar. Cu alte cuvinte, o formulă de guvernare bazată pe alianţe post electorale, care ar putea să dea un guvern mai bun decît unul al partidului cîştigător, nu mai poate fi imaginată, conform proiectului de revizuire al USL. Cîştigătorul ia totul, dacă proiectul va trece cu bine de toate etapele, inclusiv de voinţa poporului.

Într-o ţară în care Parlamentul se bucură de cea mai mică încredere în rîndul populaţiei, constituţia revizuită îi acordă acestuia puteri sporite şi chiar posibilitatea ingerinţei în rîndul celorlalte puteri ale statului. În momentul în care "puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte puteri judecătoreşti" (textul din proiectul de revizuire a Constituţiei), nemaifăcîndu-se nici o referire la procurori, care fac şi ei parte din puterea judecătorească, e limpede că oricînd Parlamentul va putea adopta o lege prin care Parchetele să fie asimilate puterii executive. Şi, ca orice exponent al puterii executive, care poate fi chemat la raport în Parlament, de aceeaşi soartă pot avea parte şi procurorii incomozi pentru puterea politică.

Un articol de-a dreptul îngrijorător, poate cel mai îngrijorător în perspectiva validării constituţiei revizuite, este cel care defineşte Parlamentul ca "organul suprem al poporului român, forul de dezbatere şi de decizie (s.n.) al naţiunii şi unica autoritate legiuitoare a ţării." Aşadar Parlamentul nu mai este doar autoritatea legiuitoare, puterea legislativă, ci şi "forul de decizie al naţiunii". Înţelegem de aici că chiar şi o decizie a Curţii Constituţionalepoate fi ignorată de parlament, aşa cum de altfel s-a exprimat recent senatorul PSD Miron Mitrea: "Parlamentul poate să trîntească o lege, dacă nu e de acord cu o decizie a CCR."

Proiectul de revizuire a Constituţiei, aşa cum a ieşit de la comisia condusă de Crin Antonescu, ar putea să fie, la rîndul său, revizuit din temelii în plenul camerelor. Cît timp Comisia Europeană se va arăta la fel de preocupată, ca şi în vara trecută, de derapajele de la democraţie ale politicienilor români ajunşi la putere, să ne păstrăm speranţa. Altfel, cartoful fierbinte din mîna lui Crin Antonescu chiar poate să fie un trofeu pentru el, iar pentru noi un dar otrăvit.