O conferinţă de securitate în vremuri nesigure | Global | DW | 14.02.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

O conferinţă de securitate în vremuri nesigure

Ca în fiecare an, Conferinţa de Securitate de la München aduce laolaltă numeroşi şefi de stat şi de guverne. Reuniunea se va concentra asupra numeroaselor provocări la adresa securităţii globale.

Conferinţa de Securitate de la München

Conferinţa de Securitate de la München

Ar proteja Statele Unite un aliat NATO cu forța armată dacă ar fi necesar? Ar trebui ţările Uniunii Europene să coopereze mai îndeaproape în probleme vizând apărarea? Se confruntă lumea cu o "furtună perfectă" constând în schimbări climatice și amenințări de securitate?

Acestea și alte întrebări vor domina agenda Conferinţei de Securitate de la München din acest an. Organizat în mod tradiţional la Hotel Bayerischer Hof, evenimentul aduce laolaltă șefi de stat și de guverne din 30 de ţări, miniștri de externe și ai apărării, jurnalişti, precum și reprezentanți ai organizațiilor economice.

O lume vestică mai compactă

Situația globală de securitate este tensionată, tendinţă care s-a menţinut în ultimii ani. Autorii raportului de securitate 2020 de la München, document menit să determine tonul conferinței de securitate, vorbesc despre "lipsa de vest". Prin acest artificiu verbal, semnatarii raportului încearcă să sublinieze că lumea în ansamblu, dar cu precădere Vestul, începe să îşi piardă valorile și direcția strategică.

În raport se arată că "lumea devine tot mai puțin vestică". În timp ce unii cred că Vestul este amenințat de "internaționalismul liberal", alții observă că "pericolul rezidă tocmai în ascensiunea iliberalismului și întoarcerea naționalismului". În timp ce atât dreapta, cât și stânga iau în calcul ideea asumării de mai puţine responsabilităţi globale, autorii documentului opinează că "reticienţa occidentalilor de a se mai angaja în conflicte externe violente nu înseamnă că aceste conflicte vor dispărea". Dimpotrivă, ele ar putea chiar să se înrăutățească.

Preşedintele SUA, Donald Trump

Preşedintele SUA, Donald Trump

De pildă, președintele american Donald Trump a indicat că vrea să retragă trupele americane din Afganistan, la fel cum a retras deja forțele speciale din Siria. Pe de altă parte, numărul forțelor americane desfășurate în străinătate este în creștere, în primul rând pentru a combate presupusa amenințare iraniană. Uciderea generalului iranian Khassem Soleimani a fost doar cea mai recentă dovadă că Donald Trump este într-adevăr dispus să riște o confruntare militară în Orientul Mijlociu. Deşi răspunsul iranian la agestul americanilor a fost limitat, la conferinţă se va pleda pentru reducerea tensiunilor în regiunea Golfului.

Cu excepţia Washingtonului, Conferința de Securitate de la München este cel mai bun loc de conectare la principiile fundamentale ale politicii externe a Statelor Unite, în capitala bavareză reunindu-se un număr important de decidenţi americani. Pe lângă secretarul de stat Mike Pompeo şi secretarul apărării Mark Esper, sunt așteptați mai mulți congresmeni. Conferinţa va oferi totodată prilejul examinării răspunsului internațional la planul de pace pentru Orientul Mijlociu al preşedintelui Donald Trump.

Afirmare europeană?

Un interes deosebit va fi cu siguranţă acordat şi modulului în care Europa va răspunde problemelor pe care le înfruntă. Vor fi soluţiile europene diferite faţă de cele din trecut? Unii observatori apreciază că, pe fondul creșterii populismului de dreapta și a naționalismului, UE se va întoarce către interior și se va distanţa de restul lumii.

Unele dintre discuțiile de la conferinţă se vor concentra asupra modului în care Uniunea Europeană își poate crește influența, în special printr-o mai mare cooperare în domeniul apărării. Problema migrației dinspre sud a devenit și mai presantă pentru Europa, din cauza conflictelor din Siria și Libia, în timp ce Rusia exercită o influență destabilizatoare din est.

Mulți europeni doresc ca UE să acționeze ca jucător global, cu mai multă încredere decât înainte și mai independentă de Statele Unite. Președintele francez Emmanuel Macron consideră că Europa trebuie să înveţe să îşi exercite puterea, în caz contrar riscând să "dispară din punct de vedere geopolitic".

Situaţia în care Statele Unite aleg să rămână pasive în Orientul Mijlociu sau chiar să renunţe în totalitate la angajamentul asumat în această regiune, în timp ce Rusia şi Turcia încearcă să îşi extindă influenţa în ţări precum Siria sau Libia, oferă Europei oportunitatea de a veni cu o nouă politică în această parte a lumii, una care să ţină cont mai mult de interesele sale strategice şi economice.

Odată cu ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi punerea sub semnul întrebării a principiului de apărare colectivă în cadrul NATO, coordonarea și îmbinarea parțială a capacităților de apărare europene par mai importante ca niciodată. Autorii raportului de securitate scriu: "NATO și Uniunea Europeană se luptă.  (...) Creșterea iliberalismului în statele membre înseamnă provocări enorme pentru ambele părţi."

Întrebarea este însă dacă statele membre ale UE vor găsi răspunsuri comune, nu numai în apărare, ci și în politica externă și de migrație. Nu pentru prima oară, la Conferinţa de Securitate va fi dezbătut în mod energic şi subiectul extinderii UE, mai ales că statele din Balcanii de Vest sunt puternic reprezentate la reuniune.

Mişcări geostrategice de putere

Migraţia, în centrul atenţiei la CSM 2020

Migraţia, în centrul atenţiei la CSM 2020

Rusia rămâne o preocupare majoră pentru strategii europeni. Rusia a avut mai multe succese diplomatice la ultima conferință de securitate, între care apelul președintelui Macron de regândire a relațiilor cu Moscova. Însă Europa este divizată între impulsul de a menține dialogul (și relațiile comerciale) cu marele său vecin din est și îngrijorările în legătură cu obiectivele strategice ale Moscovei.

Chiar dacă nimeni nu recunoaşte, astfel de schimbări globale de putere se află în centru atenţiei la numeroasele întâlniri care au loc la Hotel Bayerischer Hof. În 2019, președintele chinez Xi Jinping a indicat că ţara sa va acționa împotriva a ceea ce vede ca fiind o ingerință în "curtea sa din spate", și anume în Marea Chinei de Est și de Sud. Pe lângă confruntarea comercială cu Statele Unite, China înfruntă şi alte provocări, cum ar fi noul coronavirus, situaţia tensionată din Hong Kong și preocupările occidentale cu privire la gigantul tehnologic Huawei. Pe acest fundal, relaţiile cu Beijingul vor juca un rol esenţial pe agenda importantei reuniuni din Bavaria.

O altă problemă asiatică este situația din peninsula coreeană. În 2019, Trump s-a întâlnit cu liderul nord-coreean Kim Jong-Un pentru a-l determina să renunţe la înarmarea nucleară. Unii au numit acest mod personal de a face politică drept "diplomaţie reality show". Însă această atmosferă a dispărut în mare parte.

Regimul nord-coreean a anunţat că nu se mai simte obligat să respecte angajamentul asumat de a nu testa arme nucleare. În clipa de faţă, Coreea de Nord dispune de o rachetă cu rază lungă de acţiune care poate ajunge în Statele Unite. Phenianul acuză Washingtonul de inflexibilitate și cataloghează sancţiunile americane împotriva Coreei de Nord drept "brutale și inumane". Şi acest subiect va fi abordat la München, unde sunt aşteptaţi delegaţi atât din Coreea de Sud, cât şi din Coreea de Nord.