O înfrângere după alta pentru Boris Johnson | Europa | DW | 05.09.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

O înfrângere după alta pentru Boris Johnson

Trei eşecuri în trei zile - Parlamentul a votat legea care interzice un Brexit fără acord şi împotriva alegerilor anticipate: pentru a impune totuşi scrutinul, premierul trebuie să identifice alte căi.

Desigur, astfel nu se poate guverna. Împotriva voinţei premierului, Parlamentul a preluat marţi ordinea de zi a Camerei Comunelor iar miercuri a impus o lege care interzice un Brexit fără acord cu UE, urmată de respingerea solicitării lui Boris Johnson de organizare a alegerilor anticipate. Premierul nu are majoritate în Camera Inferioară, asta este clar. Îi lipsesc între timp cel puţin 29 de deputaţi. Dar triumful Parlamentului nu este decât o victorie de etapă.

Ce au realizat deputaţii?

Ei acţionează din spirit de răspundere faţă de ţara lor, au subliniat deputaţii opoziţiei în dezbaterea finală a legii lor, care leagă mâinile lui Boris Johnson, interzicându-i un Brexit fără acord cu UE. Iar grupul de rebeli din tabăra conservatorilor, care se dăduseră cu o zi înainte de partea opoziţiei, a rămas ferm pe poziţii până la final. Nu mai aveau nimic de pierdut, fiindcă premierul îi exclusese din partid imediat după ce pierduse primul vot.

Între timp, legea a ajuns pe masa Camerei Superioare, unde lorzi loiali lui Johnson vor încerca, cu zeci de cereri de modificare a textului de lege, să întârzie votul. Totuşi, şi în Camera Lorzilor există o majoritate puternică împotriva unui Brexit fără acord, astfel că se aşteaptă ca legea să treacă votul în cele din urmă. Ea urmează să intre în vigoare de îndată ce va purta iscălitura reginei.

Dar va putea legea să-şi atingă scopul? Există îndoieli, fiindcă declaraţiile lui Johnson în acest sens se bat cap în cap. Pe de-o parte el a afirmat că nu va cere în ruptul capului responsabililor de la Bruxelles o prelungire a termenului de Brexit, dacă până pe 17 octombrie nu va exista încă niciun acord cu UE. Pe de altă parte, el a subliniat că va respecta legile în vigoare. Mulţi deputaţi laburişti se îndoiesc însă de asta. Deputata Lisa Nandy, de pildă, a declarat: "În ultimele săptămâni am învăţat un lucru cu privire la Boris Johnson: cumva, el va ocoli obligaţiile ce-i revin prin lege."

Anticipate da - dar când?

Cel mai uşor drum pentru premier trece prin alegeri anticipate. Pe care însă trebuie să le impună, fiindcă deocamdată este neputincios în funcţia pe care o ocupă. Dacă va câştiga alegerile, el va putea să abroge legea, pe care a botezat-o "legea capitulării". Această poreclă este menită să sugereze că negocierea pe mai departe a unui acord cu UE şi prelungirea termenului de Brexit echivalează cu o capitulare în faţa UE. Chiar dacă există şefi de guvern, cum este preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care şi-au cam pierdut răbdarea cu problemele britanice şi par să-şi dorească ieşirea cât mai grabnică a Marii Britanii din UE.

Johnson vrea alegeri anticipate pe 15 octombrie, cu două zile înaintea reuniunii la vârf decisive a UE. Aceasta fiindcă el vrea să-şi respecte promisiunea, aceea de a părăsi UE "cu orice preţ" pe 31 octombrie. Partidul Laburist este însă divizat. Preşedintele formaţiunii, Jeremy Corbyn, a spus că el ar da undă verde pentru anticipate de îndată ce intră în vigoare noua lege de interzicere a unui Brexit fără acord. Legea ar putea intra în vigoare deja lunea viitoare. Adjunctul lui Corbyn, John McDonnell, a subliniat în schimb că doreşte alegeri anticipate, dar nu poate avea înceredere în premier. De aceea ar fi de acord cu alegerile abia după summitul european decisiv. Cronologia este aici hotărâtoare şi părţi ale opoziţiei încearcă să-şi conserve acum avantajul câştigat în faţa premierului.

Jeremy Corbyn (Reuters/TV)

Jeremy Corbyn, preşedintele Partidului Laburist

Cel târziu până lunea viitoare opoziţia trebuie să cadă de acord asupra datei la care să aibă loc anticipatele, fiindcă atunci Boris Johnson trebuie să vină cu o nouă cerere, care poate fi aprobată cu majoritate simplă. În caz contrar el ar trebui să-i recheme pe deputaţi din vacanţa forţată pe care el a ordonat-o, ceea ce ar fi cam penibil. Dar Johnson îi ia în derâdere pe deputaţii Labour Party, pe care îi şi provoacă: "Că laburiştii sunt atât de laşi, că resping alegerile anticipate - aceasta nu este tolerabil din punct de vedere politic."

Haos în tabăra conservatoare

Excluderea celor 27 de deputaţi conservatori, în parte cu ştate vechi şi merite în partid, a provocat o criză deja de miercuri. Acţiunea a avut loc atât de rapid, încât alţi conservatori şi-au exprimat opoziţia faţă de ea abia cu întârziere. După o şedinţă a celor din ultimele rânduri i-a fost adresată lui Johnson o scrisoare în care i se cere să se mai gândească dacă măsura este una justă.

Între rebeli s-a numărat şi un nepot al lui Winston Churchill, care i-a adresat lui Johnson următoarele cuvinte: "Am crezut mereu că rezultatul referendumului trebuie recunoscut. Şi am votat în favoarea acordului de Brexit, spre deosebire de prietenul meu, premierul, de liderul grupului parlamentar şi de alţi miniştri, care ne-au inspirat cu iloialitatea lor episodică (faţă de Theresa May, n-red.)" Preşedinta scoţiană demisionară a conservatorilor, Ruth Davidson, a adăugat pe Twitter: "Pentru Dumnezeu, cum este posibil ca Nick Soames să nu mai aibă loc în Partidul Conservator?"

Boris Johnson a vărsat însă, în cursul serii, în cadrul unui interviu oferit postului ITV lacrimi de crocodil. "Aceştia sunt prietenii mei. Nu-mi face nicio plăcere (să-i dau afară, n.red.)." Mai corect ar fi fost să spună: "aceştia au fost prietenii mei".

Planul lui Boris Johnson

Revoluţia culturală din Partidul Conservator face însă parte din planul lui Boris Johnson. El îi distruge pe conservatori prin eliminarea celor legaţi de tradiţie, a celor ponderaţi şi a celor prea liberali. Partidul a fost mereu o casă mare pentru toţi, dar premierul vrea să-l reclădească şi să-l transforme într-un partid de mase, populist de dreapta. El vrea de asemenea să câştige alegerile cu o singură temă, care este Brexit. Ideea este ca Johnson să confişte voturile Partidului Brexit, dându-se chiar mai inflexibil şi mai dur decât Nigel Farage. Dacă va reuşi să atragă voturile tuturor susţinătorilor Brexit, el va câştiga alegerile detaşat.

Dar nu va fi atât de uşor. Potrivit primelor sondaje, conservatorii vor suferi o grea înfrângere în Scoţia, pierzând 10 din cele 13 mandate pe care le au. Şi în alte părţi ale ţării se pune întrebarea dacă electoratul tradiţionalist va sprijini noua linie radicală a partidului. Pe de altă parte trebuie spus că Jeremy Corbyn este un adversar slab pentru Boris Johnson. Faptul că laburiştii au fost evazivi în chestiunea Brexit i-a costat enorm la alegerile europarlamentare.

Cu toate acestea, succesul la urne al lui Boris Johnson nu este sigur. Chiar dacă sondajele îl clasează pe locul întâi, săptămânile care vor trece până la posibilul scrutin sunt un timp îndelungat în perioada agitată pe care o traversează Regatul Unit.