NZZ: Maia Sandu şi unirea cu România - încălcarea unui tabu

Articolul din Neue Zürcher Zeitung (NZZ), semnat de Volker Pabst, corespondentul ziarului elvețian de limbă germană pentru Ucraina, Polonia, România și Republica Moldova, menționează de la bun început că au fost doar câteva propoziții rostite de Maia Sandu pe tema unirii cu România într-o discuție de 60 de minute în cadrul podcastului "The Rest is Politics", unul din cele mai populare podcasturi politice din Europa.

Contextul afirmațiilor Maiei Sandu privind unirea cu România

Doar câteva propoziții, dar care au făcut valuri în opinia publică, deoarece președinta Republicii Moldova a afirmat că ar vota pentru unirea cu România, în cazul unui referendum pe acest subiect.

Ea a motivat că supraviețuirea Moldovei ca stat democratic suveran ar fi tot mai dificilă, pe fondul conflictelor majore din vecinătatea țării și al situației geopolitice globale.

NZZ scrie că poziția Maiei Sandu pe tema unei eventuale uniri cu România nu este deloc nouă, preşedinta exprimându-se, în principiu, pentru un asemenea scenariu, pentru a proteja Moldova de Rusia, deja într-un dialog din 2018 cu Neue Zürcher Zeitung, pe vremea când era lidera opoziției de la Chișinău. 

După aceste declarații, socialiștii și comuniștii pro-Kremlin de la Chișinău, aflați în opoziție, s-au grăbit desigur să o acuze de trădare națională și să-i ceară demisia. Susținătorii ei o apără însă, motivând că și-a exprimat doar o opinie personală într-o chestiune ipotetică. 

Iar cotidianul elvețian subliniază că Maia Sandu a precizat de asemenea în podcast că nu există în prezent o majoritate pro-unire în Moldova și că nu există nici planuri pentru un referendum pe această temă, aderarea la UE fiind un scenariu mult mai realist pentru mica țară aflată între România și Ucraina.

Amenințarea Rusiei și situația geopolitică foarte complicată

Autorul elvețian explică și contextul geopolitic extrem de complicat, cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei și cu faptul că, o eventuală înfrângere a celei din urmă ar aduce Rusia la granița Moldovei, o țară care nu face parte din alianțe care să o protejeze și care nu are nicio armată capabilă să facă față unui conflict. Ar fi, deci, pradă ușoară pentru Rusia - motiv pentru care președinta Sandu se străduiește să obțină cât mai rapid posibil primirea țării ei în Uniunea Europeană.

Limba, identitatea națională și orientarea geopolitică sunt aspecte sensibile în dezbaterea publică din Republica Moldova. Majoritatea populaţiei este vorbitoare de limba română, arată articolul din NZZ, dar în ultimii 200 de ani teritoriul a aparținut, în cea mai mare parte, Imperiului Țarist și ulterior Uniunii Sovietice, fiind parte a României Mari doar în perioada interbelică. Republica Moldova este independentă din 1991, amintește cotidianul elvețian.

NZZ prezintă succint și pretențiile Rusiei de menținere a fostei republici sovietice în aria sa de influență, mai ales că trupe rusești continuă să fie staționate în Transnistria, teritoriu separatist al R. Moldova.  

Sprijin de la UE și de la România

În pofida masivelor campanii rusești de influențare a scenei politice și a electoratului din Moldova, țara este pe un drum european solid: din 2022 a primit statut de ţară candidată la aderare la UE, pro-europenii au câștigat majoritatea parlamentară la ultimele alegeri iar șefa statului a obținut victoria, chiar dacă la limită, și la referendumul din 2024 privind aderarea țării la UE.

Între timp, crește și susținerea pentru o eventuală unire cu România: de la 16%, în 2016, la peste 33%, în prezent. Unirea are mult mai mulți susținători de partea cealaltă a Prutului, după cum remarcă NZZ, care îl citează pe Eugen Tomac, consilier al președintelui Nicușor Dan, care a afirmat în presa de la București că unirea ar fi o dorință firească a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Dar, o mare parte a societății moldovene nu ar vedea unirea cu România ca pe o opțiune imediată, iar democratizarea și europenizarea Moldovei este un proces care va mai dura încă multă vreme, conchide NZZ, citându-l pe Eugen Tomac.