NZZ: Demistificarea lui Klaus Iohannis | Vocile celorlalţi | DW | 29.11.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Revista presei

NZZ: Demistificarea lui Klaus Iohannis

Neue Zürcher Zeitung scrie despre rolul jucat de președintele Klaus Iohannis în criza politică de durată de la București, care i-ar fi afectat major imaginea de garant al statului de drept și al valorilor europene.

Klaus Iohannis primește premiul Carol cel Mare Aachen

Președintele României, Klaus Iohannis, la Aachen, la primirea prestigiosului premiu Carol cel Mare

Corespondentul pentru Europa de Sud-Est al ziarului elvețian, Volker Pabst, începe prin a aminti de evenimentele anului 2018: zeci de mii de români au ieșit în stradă pentru a protesta față de tentativele guvernanților de atunci (PSD) de a submina statul de drept în România, prin măsuri care au slăbit independența justiției și combaterea corupției.

România a reușit totuși să evite să devină un al treilea copil-problemă în UE în privința încălcării principiilor statului de drept, după Ungaria și Polonia: chiar dacă protestele din 2018 au fost reprimate brutal de autoritățile de atunci, guvernul PSD a căzut, social-democrații au suferit o înfrângere grea la alegerile europene, liderul formațiunii, Liviu Dragnea, a fost trimis la închisoare pentru abuz în serviciu, iar președintele Klaus Iohannis a câștigat în 2019 clar alegerile prezidențiale. A făcut-o profilându-se drept garant al respectării statului de drept și valorilor europene. Realegerea lui a marcat un moment de optimism și speranță pentru tabăra pro-europeană de la București.

Optimism evaporat, încredere pierdută

Cu atât mai mare contrastul din prezent: în noiembrie 2021, din încrederea și optimismul de atunci nu a mai rămas aproape nimic, conchide jurnalistul de la NZZ.  

Corespondentul NZZ a stat de vorbă cu fostul ministru al Justiției, Stelian Ion (USR), care îl acuză pe președintele Iohannis, alături de PNL, că nu ar fi "avut niciodată cu adevărat interesul de a consolida independența Justiției". Stelian Ion spune că formațiunea sa ar fi avut obiectivul de a repara daunele produse anterior de PSD în funcționarea justiției, dar că nu ar fi avut sprijinul partenerilor de guvernare în acest sens. El se referă implicit la președintele Iohannis, care s-ar fi amestecat direct în treburile guvernului, deși funcția prezidențială nu i-a oferit astfel de prerogative, scrie jurnalistul de la NZZ. Potrivit acestuia, șeful statului ar fi frânat mai ales inițiativele reformiste din domeniul Justiției. În plus, ziarul elvețian scrie că nimeni nu se indoiește de implicarea președintelui Iohannis în demiterea ministrului Stelian Ion de către premierul de atunci Florin Cîțu, un apropiat al șefului statului.

România Florin Cîțu

Fostul premier Florin Cîțu, apropiat al președintelui Iohannis

Schimbare de 180 de grade

De altfel, Iohannis s-ar fi implicat direct în lupta pentru putere din PNL, determinând alegerea nepopularului Florin Cîțu în funcția de președinte al PNL. În acest sens, Iohannis ar fi încălcat un tabu, prin prezentarea sa la congresul PNL din toamnă, o manifestare la care au participat, în plină pandemie, 5000 de delegați, în condițiile în care România înregistra la acea vreme cea mai ridicată rată a mortalității în pandemia de Covid-19 din întreaga lume.

Volker Pabst notează că toate aceste lucruri au umbrit primirea de către Iohannis la Aachen a prestigiosului premiu Carol cel Mare, care se acordă pentru servicii deosebite aduse consolidării integrării europene. Mai mult, a urmat o schimbare cu 180 de grade a poziției președintelui român, prin acordul dintre liberali și PSD de formare a noului guvern. Același PSD care a subminat statul de drept în urmă cu doar câțiva ani și pe care Iohannis promisese să îl combată cu toată puterea.

Prin acordul de guvernare actual, care prevede o alternanță în fruntea guvernului a PNL și PSD, puterea se află astfel pe o perioadă îndelungată în mâinile celor două forțe care au marcat cel mai puternic în ultimele trei decenii sistemul corupt și clientelar din politica românească, notează corespondentul NZZ.

El îl citează pe publicistul Dan Tapalagă, care consideră că miza crizei de la București ar fi cele aproape 80 de miliarde de euro pe care România ar urma să le primească în anii următori de la UE. Ar fi o "prăjitură de împărțit mai mare ca oricând", explică Tapalagă, "lucru mai ușor de făcut într-un guvern în care niciun partid nu are intenții reformiste reale".

București Ursula von der Leyen, Klaus Iohannis și Florin Cîțu

Vin fonduri europene importante: președintele Iohannis, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și fostul premier Florin Cîțu (dreapta)

Masivele fonduri europene care urmează să ajungă în România sunt de altfel considerate de mulți drept motivul principal al luptelor politice de la București din ultimele luni, scrie NZZ. Ar fi vorba de proiecte în provincie finanțate din aceste fonduri europene, mijloace puternice de asigurare a loialităților locale. Un aspect foarte important în acest sens ar fi controlarea ministerelor responsabile cu primirea și distribuirea banilor europeni.

Pierderi de imagine majore pentru Iohannis și PNL. Profită PSD și AUR

Dar ce a urmărit de fapt Klaus Iohannis prin intervențiile sale? De realegere nu mai poate fi vorba, el este deja la al doilea mandat prezidențial. Poate modificarea Constituției? Ar avea acum majoritatea necesară în acest sens. Ce spune el însuși despre toate aceste speculații? Nimic - nu a luat poziție deloc pe aceste teme, nici interviuri nu acordă practic niciodată, după cum constată jurnalistul de la ziarul elvețian.

Este clar că imaginea sa a avut major de suferit în ultimele luni. Cota de popularitate abia dacă mai atinge 15%. Și în propriul partid PNL ar exista multe voci foarte critice la adresa sa. Mai mult, prin acțiunile recente, Iohannis i-ar fi dezamăgit major mai ales pe cei care au ieșit în stradă în 2018. "Faptul că oamenii lui Iohannis fac guvern cu PSD este de o ipocrizie de proporții", spune o tânără consilieră economică din București, citată de autorul NZZ. 

România AUR partid ultranaționalist

"Ne merge bine în prezent", spune liderul AUR George Simion

Dacă Iohannis și PNL sunt perdanții principali ai acestei crize, de ea profită mai ales PSD, care se vede astfel reabilitat, și AUR - o formațiune populistă ultranaționalistă intrată la ultimele alegeri în Parlament și care înregistrează o cotă tot mai bună în sondajele de opinie, profitând de criza actuală din mai multe domenii: politică, sănătate, energie.

Corespondentul NZZ amintește că președintele Iohannis a promis în urmă cu doi ani, în campania electorală pentru prezidențiale, o "Românie normală". Majoritatea cetățenilor și-au imaginat cu siguranță o cu totul altă normalitate, încheie amar jurnalistul elvețian.