"NUP pentru Năstase - o decizie inacceptabilă"

Robert Schwartz: Domnule Krichbaum, în cadrul vizitei pe care aţi efectuat-o la Bucureşti aţi purtat discuţii atât cu preşedintele României, Traian Băsescu, cât şi cu premierul Emil Boc şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase. Într-un comunicat remis presei de Guvernul României după discuţia cu premierul Boc este menţionat faptul că, citez: "Încrederea investitorilor germani reprezintă un indicator puternic care confirmă că România a înregistrat progrese substanţiale în doemniul justiţiei şi în combaterea corupţiei" - citat închis. Ne puteţi oferi mai multe amănunte? Despre ce progrese e vorba?

Gunther Krichbaum: Ar fi desigur bine ca aceste vizibile progrese să fie reale. Lucrurile nu stau însă chiar aşa. În cadrul discuţiilor pe care le-am avut la Bucureşti am fost cu toţii de acord că România mai are multe de făcut în toate domeniile, cu precădere în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, aspect arătat cu degetul în repetate rânduri inclusiv de Comisia Europeană. Un proces bine cunoscut este cel al lui Adrian Năstase. În acest caz dorim să vedem - uşor dar sigur – rezultate.

RS: În câteva zile, Comisia Europeană urmează să prezinte un raport privitor la justiţia din România. Cât de relevant este un caz ca cel al lui Adrian Năstase în aprecierile Comisiei?

Gunther Krichbaum: Raportul ce urmează a fi prezentat în scurt timp este unul mai degrabă tehnic. Adevăratul raport va apărea la jumătatea lunii iunie. Dacă până atunci România nu înregistrează progresele aşteptate, cu siguranţă că raportul va conţine şi sancţiuni concrete. Mă refer aici la avizul negativ (cu 10 voturi la 9) dat de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor pentru începerea urmăririi penale a lui Adrian Năstase.

Din punctul meu de vedere acest lucru este absolut inacceptabil. E drept, decizia finală în această chestiune va fi luată în cadrul plenului reunit al Parlamentului în circa 14 zile. Însă nu este treaba Parlamentului să decidă dacă cineva este sau nu vinovat. Acest lucru trebuie decis în urma unui proces, aşa cum este normal într-un stat de drept. Tocmai de aceea, cazul Năstase este pentru mine un test de turnesol. În joc se află credibilitatea României, care depinde de modul în care se doreşte combaterea eficientă a corupţiei la nivel înalt.

RS: Să schimbăm un pic subiectul. La Bucureşti aţi discutat de asemenea despre zona Mării Negre, respectiv despre cooperarea dunăreană. În ce măsură credeţi că din acest punct de vedere ar fi posibilă o cooperare de succes între România şi Germania?

Gunther Krichbaum: În ceea ce priveşte politica la Marea Neagră, România dă într-adevăr dovadă de foarte multă responsabilitate, ceea ce e valabil şi când vine vorba de dezvoltarea unei strategii dunăreane. De altfel, în cadrul conferinţei organizată anul trecut de landul Baden-Württemberg la Bruxelles, la care a participat şi domnul Traian Băsescu, comisarul european pentru politică regională a UE, Danuta Hübner a anunţat că inclusiv Comisia Europeană doreşte crearea unei strategii dunărene.

Cred că atât Germania şi România, cât şi celălalte state pe care le uneşte Dunărea pot pune bazele unei bune colaborări. România şi Germania pot dezvolta colaborarea existentă prin alte proiecte esenţiale de care apoi, în 2011, să ţină seama preşedinţia ungară a UE. Dacă ne gândim că numărul navelor care traversează zilnic Rinul este de 200 de ori mai mare decât cel al navelor de pe Dunăre, putem afirma că potenţialul unui astfel de parteneriat este enorm, atât din punct de vedere comercial cât şi al infrastructurii, dar nu numai.

RS: Germania este cel mai important partener comercial şi unul din cei mai mari investitori din România. Cum apreciaţi că vor evolua relaţiile economice dintre Germania şi România, în contextul actualei crize financiare şi economice mondiale?

Gunther Krichbaum: Este foarte greu de făcut o prognoză pe următoarele luni din acest punct de vedere - la fel de greu ca o prognoză meteo... Germania a reacţionat deja cu două pachete de măsuri conjuncturale menite a combate criza financiară. La fel vor sta lucrurile şi în România, cu observaţia că aici trebuie văzut ce se va întâmpla cu băncile. Economia se află în faţa unei serioase provocări şi plec de la premisa că aceste lucruri vor fi dezbătute şi în cadrul Consiliului European.

Ar fi cu atât mai dureros pentru România, ca din cauza ineficienţei în combaterea corupţiei, să păţească la fel ca Bulgaria, ţară căreia i-au fost îngheţate săptămâna aceasta fonduri SAPARD în valoare de 140 de milioane de euro. O astfel de măsură ar putea fi dispusă şi în privinţa României dacă aici lupta împotriva corupţiei nu progresează.