Nu trebuie să inventăm noi cu care vaccin începem și cu care terminăm. Indignarea ventilează fake news (SpotMedia.ro) | Europa | DW | 27.11.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Coronavirus

Nu trebuie să inventăm noi cu care vaccin începem și cu care terminăm. Indignarea ventilează fake news (SpotMedia.ro)

Fake news-ul e foarte parșiv, el nu încearcă să te convingă, ci își propune să introducă îndoială, suspiciunea și să începi să te întrebi: dar dacă e așa?

În fața fake-news suntem mai vulnerabili decât am crede, indiferent de nivelul de educație, atrage atenția prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA.

Prof. univ. Alina Bârgăoanu este acum consultant onorific în cadrul campaniei pentru vaccinarea antiCovid. Este visiting fellow al Center for European Studies, Harvard University, expert în cadrul grupului la nivel înalt pentru combaterea ştirilor false al Comisiei Europene, președinte al Consiliului de Administrație al Institutului European din România, autor, coautor și editor al mai multor cărţi de specialitate.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, prof. univ. Alina Bârgăoanu a explicat felul în care va fi concepută sub aspectul comunicării această campanie și care sunt cele mai mari pericole care trebuie evitate, dar și felul în care funcționează perfidul mecanism al fake-news: „de multe ori ventilăm fake news din cauză că ne indignăm sau glumim pe tema lor”.

Campania pentru vaccinarea antiCovid nu pleacă sub cele mai bune auspicii și mă refer la neîncrederea generalizată în autorități, accentuată în pandemie. Cum veți aborda recâștigarea încrederii?

Știți la fel de bine ca mine că atunci când se instalează neîncrederea, suspiciunea, ele sunt foarte greu de scos din spațiul public, deci demersul pornește într-adevăr cu o ranița plină de probleme.

În primul rand, eu cred că în mod obiectiv oamenii sunt obosiți, după 9-10 luni. Ne-am schimbat ca persoane mult în acest timp. Există în literatura de specialitate chiar termenul de „Covid fatigue”, o uzură pe aceasta temă: fie ce o fi, eu nu mai pot în acest fel!

Se adaugă și erorile de comunicare publică, un tip de lipsă de coordonare, lipsa unei abordări strategice a comunicării pe teme medicale, lucruri pe care le-am semnalat public.

Și înainte de pandemie, în România, neîncrederea în autorități era la cote mai mari decât în alte state UE. Din acest punct de vedere, guvernarea actuală a intrat cu bagajul neîncrederii generale și chiar generalizate în autorități.

Cine ar trebui să se adreseze oamenilor în această campanie pentru ca mesajul să fie credibil? Medici, vedete, profesori, vecinul care a avut Covid?

Pe subiectul vaccinării, primul care trebuie avut în vedere, care trebuie adus de partea acestui demers, este corpul medical. Inclusiv medicii de familie, care sunt un fel de „gatekeepers” în privința vaccinării, dar și corpul medical în ansamblu, asistente medicale, farmaciști, brancardieri.

Sunt oameni care trebuie, în primul rând, ei convinși cu informație medicală credibilă, transparentă, pentru ca, la rândul lor, să poată transmite informația mai departe, conservându-și respectul și poziția socială.

Deci recomandarea pe care am făcut-o este ca principalii interlocutori ai demersurilor de comunicare publică în acest moment să fie reprezentanții corpului medical, în sens larg.

Sper să reușim ceea ce se numește „science popularisation”, adică să încercam ca informații complicate din punct de vedere științific în prima fază să fie validate de corpul de experți și apoi să fie traduse pe limba oamenilor, păstrând caracterul robust, științific, factual și corect al acestor informații.

Aici este și problema. În multele mele interviuri cu medici am observat că le este foarte greu, au mari rețineri mulți dintre ei, să vorbească pentru un nivel de înțelegere profan. Cum veți reuși asta?

Sper să reușim ceea ce se numește „science popularisation”, adică să încercam ca informații complicate din punct de vedere științific în prima fază să fie validate de corpul de experți și apoi să fie traduse pe limba oamenilor, păstrând caracterul robust, științific, factual și corect al acestor informații.

Puteţi citi interviul integral AICI.