1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Nu educaţia e cheia problemei

Medana Weident20 ianuarie 2014

De o "imigrare în sistemele sociale nici nu poate fi vorba", scrie în ediţia sa online cotidianul berlinez taz şi continuă: "Strategia supravieţuirii e determinată pur şi simplu de mizeria endemică reală".

https://p.dw.com/p/1Atlx
Imagine: picture-alliance/dpa

Semnatarul articolului, Norbert Mappes-Niediek, constată că nu s-a prea înţeles "logica sărăciei, nici chiar în estul Europei". Educaţia, spune el, "nu e cheia" rezolvării problemei, aşa cum se aude adesea - din partea Comisiei, Parlamentului, sau a Consiliului UE.

"Educaţia nu este cheia, cel puţin nu acolo de unde provin aşa-numiţii migranţi ai sărăciei. Pretutindeni în Europa de Est şi Sud-Est, relaţia dintre educaţie şi bunăstare s-a fisurat, acest lucru fiind valabil pentru toţi, nu doar pentru romi. O întreagă generaţie a fost nevoită să constate că educaţia nu atrage după sine o viaţă mai bună. Tinerii au putut-o vedea la părinţi. Tatăl era inginer, mama profesoară de limba rusă. Astăzi mama câştigă bani făcând curăţenie, iar tatăl a ajuns alcoolic. În schimb, băiatul din vecini, care a abandonat şcoala pentru a se apuca de afaceri dubioase, se plimbă cu un Porsche prin cartier. Abia atunci când se schimbă aceste raporturi, se schimbă şi optica asupra educaţiei."

Autorul îşi argumentează poziţia citând rezultatele unui studiu al Fundaţiei Soros, efectuat în rândul romilor din Italia şi Spania, pe de o parte, şi al romilor din România şi Bulgaria, pe de alta. Studiul relevă că disponibilitatea părinţilor de a-şi trimite copiii la şcoală este mai mare în ţările de imigrare decât în cele de origine şi anume în cadrul aceloraşi familii. Ce înţelegem din asta? Că acolo unde educaţia, pegătirea profesională joacă un rol, i se şi acordă importanţă.

Cotidianul taz pledează pentru aplicarea unui tratament uman migranţilor. "Ceea ce nu însemană că Germania tebuie să devină 'Oficiul penru acordarea de ajutor social al întregii lumi'. Ar trebui să fie şi în interesul nostru să-i tratăm cu demnitate pe oamenii care trăiesc aici. Teama că vor veni cu toţii e pură propagandă, la fel şi că ţinuturi întregi din ţările de origine sunt depopulate pentru că oamenii s-au mutat în Bazinul Ruhr".

Cine speră să-i determine pe cei din regiunile sărace din sud-estul Europei să nu mai emigreze, împiedicându-i să beneficieze de ajutoare sociale, va genera, probabil, exact ceea ce încearcă să evite: slums-uri, probleme, criminalitate. Cine nu are acces la o locuinţă socială îşi improvizează un adăpost în plină stradă, cine nu are acces la Hartz IV va merge la cerşit sau la furat. Aşa de rele condiţii nu se pot crea, încât cei săraci să nu mai vină, iar dacă s-ar închide graniţele, bandele de tranficanţi de oameni vor înflori. Retrăgându-le migranţilor dreptul la libera circulaţie, Germania se va confrunta cu acelaşi număr nu de imigranţi legali, ci ilegali - e ideea pe care o susţine Norbert Mappes-Niediek în paginile cotidianului berlinez taz.

La aceeaşi temă, săptămânalul Der Spiegel publică în ediţia sa electronică un articol în care atrage atenţia că Germania ar profita de pe urma unui val de imigranţi cu studii universitare. Institutul pentru Economia Germană, IW, cu sediul la Köln, a realizat un studiu, potrivit căruia 25 la sută dintre imigranţii români şi bulgari dispun de o diplomă universitară, mai mult decât media germanilor, care se situează la 19 procente. Aşadar, conchid experţii, aceşti migranţi bine pregătiţi vor putea reduce lipsa de forţă de lucru calificată cu care se confruntă Germania.

La rândul său, Berliner Zeitung prezintă un amplu interviu realizat cu şefa grupului parlamentar ecologist din legislativul de land din Berlin, Ramona Pop, originară din România. Aceasta povesteşte, între altele, despre experienţa prin care a trecut după stabilirea, copil fiind, împreună cu părinţii în Germania. "Cheia pentru o integrare de succes, spune ea, e stăpânirea limbii germane".