Noxele pe care le respirăm versus noxele politice | România | DW | 21.02.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

CEREMONIILE REALITĂȚII

Noxele pe care le respirăm versus noxele politice

Bucureștiul nu suferă doar de poluarea aerului pe care îl respirăm, ci și de poluarea limbii prin jargonul internetului, al vocalizelor de genul "sînt precis că…", în final, de poluarea caracterelor și a moralei.

O investigație transfrontalieră realizată de jurnaliștii de la Rise Project despre deșeurile care sînt importate, mai exact cumpărate "la negru" din unele țări europene de către afaceriști români pentru a fi vîndute fabricilor de ciment a atras atenția autorităților de la București, care au aflat, iată, abia prin intermediul presei, gravitatea situației. Documentarul demonstrează cum mafia italiană aprovizionează cu deșeuri periculoase fabricile de ciment din România, acestea fiind incinerate iar noxele ajungînd astfel să fie inhalate și să producă afecțiuni grave la nivelul aparatului respirator, mai ales la nivelul plămînilor. Filierele gunoiului ambulant vest-european (acum vorbim de mafia italiană, dar e foarte probabil să existe și alte filiere occidentale ale gunoiului ambulant) au fost desecretizate de jurnaliștii de la Rise Project, investigația acestora fiind preluată și de presa internațională.

Nu este pentru prima dată cînd jurnaliștii au tras un semnal de alarmă în ceea ce privește mafia internațională a gunoiului nereciclabil care aprovizionează fabricile de ciment din România. După ce îl incinerează, acești mamuți industriali îl folosesc drept materie primă pentru producerea cimentului. Pe lîngă noxele degajate prin arderea deșeurilor, unele conținînd și substanțe radioactive, otrava din ciment și din derivatele lui se insinuează și ulterior împietrește în pereții clădirilor. Cancerul la plămîni și alte afecțiuni respiratorii ne pîndesc de după mobilierul, sursele de iluminat, tablourile cu fotografii de familie ori cu pozele cu fețele fericite ale copiilor noștri, de după stampele ori icoanele vechi agățate pe pereții locuințelor.  

"Aducerea gunoiului pentru depozitare în România este interzisă, dar multe companii eludează legea, transmițîndu-l ca mărfuri normale, informează euronews.it. Odată ajunse în România, aceste deşeuri sunt arse în interiorul uzinelor de ciment la costul modest de 17 euro pe tonă. Dar ceea ce este mai rău este că deşeurile speciale sunt, de asemenea, tratate în acest fel."

După publicarea investigației jurnaliștilor de la Rise Project, preluată de ziare și posturi de televiziune interne și internationale, ministrul Mediului Costel Alexe a anunțat la începutul săptămînii că ministerul va face controale serioase la vămi și la fabricile de ciment: "Nu mai pot fi doar bănuieli, încep să fie din ce în ce mai multe surse care vorbesc despre incinerarea unor deşeuri periculoase în fabricile de ciment din România. Deşeurile periculoase din alte ţări nu au ce căuta în ţara noastră. Transportul, depozitarea sau eliminarea sunt complet interzise", a declarat luni ministrul Mediului.

Bucureștiul care ucide

În București s-au înregistrat la începutul lunii trecute, mai exact în seara de 5 ianuarie, depășiri ale limitei maxime de poluare între 200% și 700%. Agenția pentru Protecția Mediului București, care ar trebui să activeze toate rețelele de măsurare a calității aerului, nu are infrastructura necesară de a monitoriza focarele de poluare din Capitală. Din cele șapte stații de măsurare a noxelor pe care bucureștenii le inhalează zilnic (poluarea cu pulberile cele mai periculoase, care pătrund adânc în plămâni, sînt greu de îndepărtat şi provoacă reacții ale sistemului imunitar, crescînd în același timp riscul atacurilor cerebrale cu 30%), doar cele de la Lacul Morii și de la Universitate au furnizat date oficiale despre depășirea indicelui maxim admis de poluare, anume cu 400% în zona Lacului Morii, unde anii trecuți au murit mii de pești, și la Universitate, unde pragul admis a fost depășit cu 300%. Rețeaua oficială de măsurare a calității aerului din București, de care dispune Agenția pentru Protecția Mediului, este funcțională doar parțial. Și nu de acum, ci de ani de zile.

Noxele din Capitala care ucide provin în primul rînd de la cele peste un million de autovehicule, multe dintre ele trebuind de mult să fi intrat în programul "rabla". Guvernele care s-au succedat de-a lungul anilor ar fi trebuit să acorde facilități pentru înnoirea parcului auto, inclusiv sau mai ales a parcului mijloacelor de transport în comun. Nu cu mult timp în urmă, primarul general al Capitalei Gabriela Firea a achiziționat cîteva sute de autobuze second hand de la un furnizor din Turcia. Autobuzele recondiționate sînt departe de a se înscrie în parametrii admiși de poluare, iar în plus, performanțele în trafic sînt criticate atît de șoferii care le conduc, dar și de călători.

Ministrul Mediului Costel Alexe a declarat recent că a abordat-o de mai multe ori pe Gabriela Firea, punîndu-i în vedere să găsească soluții pentru diminuarea poluării Capitalei, precizînd totodată că Bucureștiul produce un milion de tone de deșeuri pe an, din cele șase milioane pe care le produce România. Așadar fiecare bucureștean, inclusiv copiii, inspiră noxe și trage după el aproape o tonă de deșeuri. Într-un schimb de replici dintre ministrul Mediului și primarul general al Capitalei, arțagul Gabrielei Firea s-a exprimat în felul următor: "Mutați-vă din București, dacă nu vă convine în București".

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat că supune dezbaterii publice în această perioadă de provizorat politic proiectul de Ordin de Ministru pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic 2020-2024.

Într-un comunicat de presă, candidatul la primăria Capitalei Nicușor Dan ridică mai multe probleme pe care Gabriela Firea, preocupată mai mult de viitorul său politic decît de viața bucureștenilor, ar fi trebuit să le rezolve:

"Gabriela Firea contestă măsurătorile de poluare a aerului din București, dar omite să spună că a promis și a eșuat să implementeze un sistem propriu de măsurare a acesteia. Gabriela Firea a eșuat, de asemenea, în implementarea unor măsuri de reducere a poluării: registrul spațiilor verzi, centura verde, măsuri speciale pentru diminuarea prafului, piste de biciclete, strategii sectoriale pentru deșeuri. În lipsa registrului spațiilor verzi, spațiile verzi dintre blocuri continuă să dispară. Mai grav, Gabriela Firea a propus sau a autorizat dispariția a zeci de hectare de spații verzi și aglomerarea orașului prin milioane de metri pătrați construiți suplimentar".

Bucureștiul nu suferă doar de poluarea aerului pe care îl respirăm, ci și de poluarea fonică, poluarea esteticului construcțiilor imobiliare, poluarea trotuarelor cu ținute de seară în plină zi, de poluarea limbii prin jargonul internetului, al inculturii, al vocalizelor de genul "sînt precis că…", în final, de poluarea caracterelor și a moralei.

Un șir lung de subțiere a omenescului, un construct al omului singur, stăpînit de autosuficiență, care refuză sistematic implicarea în problemele comunității. Cu acest bagaj în spate, superficialitatea se împarte exact pe cap de locuitor.